Toate lucrurile pe care le pot afla alţii despre tine din gunoaiele tale

Ce-ți vine în minte când te gândești la arheologie? Egiptul? Oase? Oameni cu lopățici în mână? Cuvântul arheologie vine din grecescul arkhaiologia, care înseamnă „studiul lucrurilor vechi". Dar în 1970, un arheolog american pe nume William Rathje a hotărât să studieze gunoaiele erei în care trăiește și așa a apărut un domeniu nou: arheologia contemporană.

În cartea lor din 1992, intitulată Rubbish!: Arheologia Gunoiului, Rathje și co-autorul Cullen Murphy au scris așa: „Lucrurile pe care oamenii le dețin și le aruncă spun mai multe despre viețile lor decât ar putea spune ei vreodată." Au descoperit că oamenii consumă mai puține fructe și mai mult alcool și junk food decât spun. Și, în mod ciudat, oamenii au irosit lucruri aiurea și mai mult în timpul crizei financiare.

Cărți de telefon, pamperși, cutii de medicamente, cutii de vopsea pe jumătate goale – asta studiază Rathje. Sunt la fel de valoroase ca artefactele expuse în vitrinele muzeelor, argumentează arheologul.
Dar dacă rămășițele mayașe sunt bucăți de calcar și vase din ceramică, oamenii din secolul trecut au lăsat în urmă aluminiu, ciment, plastic și multe altele.

Conform unui studiu publicat în luna iulie în Science Advances – primul care a analizat tot plasticul făcut vreodată – oamenii au făcut în total 8,3 miliarde de metri cubi de plastic. Până în 2050, această cifră se va dubla. Până atunci, în oceanele lumii va fi mai mult plastic decât pește, conform unui raport publicat anul acesta de World Economic Forum.

Plasticul, care e ieftin și mai ușor de produs decât sticla și ceramica, e efemer ca funcție, dar nu și ca descompunere – o pungă de plastic se dezintegrează în cinci sute de ani. În 2013, oamenii de știință au descoperit pe o plajă din Hawaii „plastiglomerate" – pietre compuse din plastic, roci vulcanice, nisip, scoici și coral.

„Plastiglomeratele vor marca perioada în care oamenii au ajuns să domine planeta și să lase în urmă deșeuri în cantități masive", a zis geofizicianul Douglas Jerolmack în revista Science în 2014.
Și nu lăsăm în urmă doar gunoi: specia umană a ajuns să modifice sedimentele pământului. Conform unui alt articol publicat în revista Science de un grup de 24 de oameni de știință care studiază antropocenul, suprafața planetei conține acum plastic, radiații și cenușă.

„E un comportament hiperconsumerist, risipitor, la un nivel cum nu s-a mai văzut până acum", a zis Courtney Singleton, studentă la antropologie la universitatea Columbia, care studiază și ea gunoiul erei moderne. În prezent, se concentrează pe un squat din Bronx, unde pixurile, dopurile sticlelor, jucăriile stricate, prezervativele, cutiile de medicamente și agrafele de păr furnizează o grămadă de indicii despre viețile oamenilor care s-au perindat prin casă de la începutul anilor '80.

În loc să dateze cu carbon obiectele găsite, Singleton le arde, iar textura, culoarea flăcării și mirosul îi oferă detalii despre procesul de fabricație. Alteori, caută pe Google numere ale seriei de fabricației sau imagini, ca să afle din ce eră provine un produs.

„Când vin studenții să lucreze, am mereu impresia că vor să caute artefacte egiptene sau incașe", râde Singleton. „Iar eu le dau să analizeze propriile gunoaie." Dar pentru Singleton, trecutul e prezent în domeniul politic și are consecințe pentru prezent și viitor – de aceea e interesată de arheologia de acum cinci minute. „Trecutul e deja aici."

Când Rathje săpa prin gropile de gunoi în anii '80, în Statele Unite exista o teamă că n-o să mai avem unde arunca gunoiul din cauza polistirenului expandat. Era un mit. Gropile de gunoi erau ocupate în proporție de patruzeci la sută de hârtie, nu de ambalaje de Big Mac, cutii de aluminiu sau scutece de unică folosință. Rathje a notat această descoperire în Rubbish!, iar un reporter New York Times a declarat la lansarea cărții că nu e deloc surprinzător „în era informației".

În 2017, informația înseamnă HTML, MP3, fișiere, GIF-uri și metadate. Moștenirea speciei noastre e mai puțin gunoiul fizic precum plasticul sau depunerile atmosferice precum dioxidul de carbon, ci artefactele non-fizice. Așa că a apărut un nou domeniu interesant: arheologia digitală. Rămâne de văzut care vor fi instrumentele necesare pentru a săpa prin gunoiul internetului.