Guvernul Venezuelei e atât de corupt încât are propriul cartel de droguri

Când fostul șef al serviciilor secrete din Venezuela a dat publicității un clip în care îl denunța pe Președintele Nicolás Maduro luna trecută, lumea a plecat urechea. Într-o serie de declarații filmate, care au circulat pe Twitter, și comentarii date presei, Hugo Carvajal Barrios, de 58 de ani, a acuzat actualul guvern al statului sud-american de trafic de droguri, corupție și represiuni.

Era doar ultimul dintr-o serie de oameni care i-au slujit răposatului Hugo Chávez și care acum susțin că factori decizionali cu state vechi din guvern sunt implicați în comerțul cu narcotice. Din 2002 încoace, un grup de oficiali și ofițeri cu rang înalt din forțele armate au fost acuzați sau sancționați pentru trafic de droguri de către Statele Unite.

Pentru cei care ar putea să încerce să discrediteze acuzațiile și sancțiunile drept motivate politic - SUA e de mult timp inamicul suprem al „revoluției socialiste” din Venezuela - mai există și dovezi. Cum ar fi zborul Air France care a aterizat la Paris pe 10 septembrie 2013, cu circa 1,3 tone de cocaină la bord (valoare de piață estimată: 270 de milioane de dolari). Avionul decolase de pe aeroportul internațional venezuelan din Caracas, unde Garda Națională Bolivariană a Venezuelei (GNB) e responsabilă de asigurarea securității. Incidentul jenant a dus la arestarea mai multor angajați ai armatei, inclusiv un prim locotenent din brigada antidrog a Gărzii, conform unor știri ulterioare.

Și apoi au mai fost și nepoții Primei Doamne (da, soția Președintelui Maduro), Celia Flores. Efrain Antonio Campo Flores și Francisco Flores de Freitas au fost reținuți de Agenția Națională Antidrog (DEA) a Statelor Unite, în Haiti, pe final de 2015, în timp ce încercau să bată palma într-o afacere care implica transportarea a opt sute de kilograme de cocaină către Statele Unite. Ambii au fost, în cele din urmă, condamnați și au primit 18 ani de închisoare pentru trafic de cocaină în Statele Unite.

Rolul statului venezuelan în traficul de droguri din țară e atât de amplu, încât are și un nume: Cartelul Sorilor sau Cartel de los Soles, după cum i se spune în spaniolă, e un termen umbrelă pentru rețelele care par să existe în cadrul armatei și ale altor aparate de stat care susțin și contribuie la traficul de droguri.

Printre membrii săi se numără fostul șef al agenției naționale împotriva traficului de droguri, Nestor Reverol, care a fost pus sub acuzare de Statele Unite pentru că ar fi primit bani de la traficanții de droguri, în schimbul ajutorului său în traficul cu cocaina destinată Statelor Unite via Venezuela. Reverol „i-a pus în gardă pe traficanți cu privire la viitoare razii antidrog, cât și la locurile în care forțele de ordine din Venezuela desfășurau activități împotriva narcoticelor, pentru a le permite astfel să schimbe locurile de depozitare a drogurilor sau să modifice itinerariile transporturilor”, printre alte capete de acuzare, au spus procurorii federali.

Diosdado Cabello, la ora actuală oficial de rang înalt din cadrul Partidului Socialist Unit din Venezuela și privit, în general, drept unul dintre cei mai puternici oameni din țară, s-ar putea să fie și unul dintre cei mai mari șefi din Cartelul Sorilor. Cabello a fost sancționat anul trecut de Statele Unite; Secretarul general al Ministerului Finanțelor SUA Steven T. Mnuchin a spus la momentul respectiv: „Aplicăm costuri personajelor precum Diosdado Cabello, care își exploatează pozițiile oficiale pentru a se implica în traficul de narcotice, spălarea de bani, deturnare de fonduri de stat și alte activități de corupție.”

Apoi mai e și actualul vicepreședinte al Venezuelei, Tareck El Aissami, care a fost la rândul său sancționat pentru presupusa implicare în traficul internațional de droguri. „A facilitat transportul de narcotice din Venezuela, ca să includă și controlul asupra avioanelor care decolează de la bazele aeriene venezuelane, precum și controlul rutelor drogurilor prin porturile din Venezuela”, conform Ministerului de finanțe al Statelor Unite. Săptămâna trecută, El Aissami a fost pus sub acuzare de Statele Unite pentru că ar fi încălcat sancțiunile.

Chestia pe care Carvajal nu a insistat - și e de înțeles -, în denunțul implicării foștilor săi colegi, a fost propriul său rol în această rețea, conform câtorva capete de acuzare împotriva sa din Statele Unite. Documentele respective susțin că ar fi fost plătit de Wilber Varela, liderul unei părți a Cartelului Văii de Nord din Columbia, ca să-l ajute cu traficul de droguri din Venezuela. După moartea lui Varela în 2008, Carvajal a continuat să lucreze în același mod cu cartelul acestuia și cu alte organizații criminale, și se pare că le-ar fi vândut sute de kilograme de cocaină, conform procurorilor.

Carvajal a evitat extrădarea din Aruba în 2014, când a fost pus sub acuzare. La momentul respectiv, încă beneficia de protecția statului venezuelan, ceea ce s-ar putea să nu mai fie cazul acum, din cauza recentului său asalt din presă. (Luna trecută, acesta a declarat presei că orice formă de contact pe care a întreținut-o cu traficanții de droguri, în perioada în care a deținut respectiva funcției, se datorează investigațiilor pe care le întreprindea asupra acestora, în calitate de șef al serviciilor secrete.)

Indiferent ce-ar susține Carvajal despre propriul său rol, e clar că guvernul Venezuelei e până-n gât implicat în traficul de droguri, precum și-n alte activități economice ilicite.

„Pentru noi nu există niciun dubiu cum că Venezuela e stat mafiot”, a spus Jeremy McDermott, cofondatorul InSight Crime, care a investigat evoluția crimei organizate în cadrul statului socialist creat de Chávez. „Nu folosim termenul de stat narco din simplul motiv că mai există multe alte activități și economii ilegale în Venezuela, care au ajuns până la etajele superioare ale guvernului, nu doar traficul de droguri. Acestea includ contrabandă, combustibili, piețe negre pentru medicamente și mâncare, jefuirea bugetelor statului și manipularea ratei de schimb valutar. Toate astea sunt moduri diferite prin care elementele criminale care operează în cadrul statului au făcut bani - sau au furat bani - de la guvernul și populația Venezuelei.”

Geografia Venezuelei îi pune pe liderii săi politici într-o postură tentantă, pentru că oferă genul de beneficii cărora puțini le-ar rezista cu ușurință. Are o graniță comună cu Columbia, cel mai mare producător de coca din lume, iar cocaina se strecoară pe linia internațională în Venezuela, de unde este apoi mutată la nord, ca să fie trimisă în Statele Unite și Europa. Corupția e o problemă perenă.

„În termeni politici, dacă elimini sistemul de verificări și bilanțuri al unei democrații funcționale, scoți și orice fel de transparență”, a spus McDermott. „Nicaragua și Bolivia merg pe acest tipar. Când dispare transparența, calea rămâne deschisă ca elementele criminale să facă ce vor, iar pentru mine asta a fost povestea Venezuelei.

Poate că Venezuela e o poveste de luat aminte pentru restul regiunii, despre cât de nasoală poate să ajungă situația.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.