Cum a ajuns Iulia Hașdeu să bântuie România și alte povești paranormale din Europa de Est

Oamenii au căutat întotdeauna înțelesuri profunde, dincolo de legile fizicii, explicații extraordinare și sens. Preocuparea pentru stări alterate de conștiință și integrarea în absolut a dus la un consum de substanțe variate, la meditații transcendentale și la devotament fanatic pentru lideri mistici în toate colțurile lumii.

Fascinația pentru misticism nu este străină Europei de Est. De exemplu, sfârșitul anilor ‘70 marcau în România proliferarea unei mișcări controversate a meditației transcendentale (MT), atractivă pentru intelectuali bucureșteni precum Andrei Pleșu sau Mihai Șora. Avea să fie un instrument represiv al Securității împotriva elitei intelectuale.

Vindecările miraculoase, puterea de a prezice viitorul, sfidarea spațiului și a timpului, dobândirea unei cunoașteri superioare, practicile și experiențele mistice sunt o sursă inepuizabilă de legende folclorice. De la Oracolul din Delphi până la numeroasele Mama Omida din ziare, orice problemă sau curiozitate își găsește rezolvarea prin misticism autohton. 

Poate că Occidentul îl are pe cel mai cunoscut ezoterist în persoana lui Nostradamus, dar esticii îi au cu siguranță pe cei mai interesanți. Așa că iată-i pe-o listă scurtă. 

E probabil cel mai cunoscut din această listă și nu datorită băuturii spirtoase cu același nume, ci pentru că în jurul personalității sale există un întreg cult. Locul nașterii lui ar fi Siberia, iar, în 1897, după zece ani de căsătorie, se mută într-o mănăstire îndepărtată, de unde se întoarce complet schimbat. După revelația mesianică începe să călătorească prin Rusia, iar faima lui crește pe măsură ce tot mai mulți oameni sunt martorii vindecărilor lui miraculoase. 

Când Alexei, singurul băiat al țarului, se îmbolnăvește grav, țarina face apel la tămăduitorul popular. Starea băiatului, care era bolnav de hemofilie, se ameliorează. Din acel moment, prezența lui Rasputin în anturajul imperial este asigurată.

Influența lui nu e însă pe placul elitei de la Sankt Petersburg, care decide să scape de el. Exact ca în cazul vrăjitoarelor care nu prezic momentul în care mascații le sparg ușa, nici Rasputin nu a putut să prevadă că aristocrația rusă vrea să-l mătrășească. Dar misticul nu s-a lăsat ucis cu ușurință. Prima dată, l-au ademenit la Palatul Yusupov și i-au pus arsenic în vin. Deși anumite mărturii vorbesc despre o cantitate de otravă suficientă pentru a ucide șase persoane, aceasta nu a fost suficientă.

Rasputin, dacă se poate spune așa, a refuzat să moară, așa că Felix Yusupov și restul asasinilor îl împușcă în piept. Aparent, nici asta nu a fost de ajuns, așa că au fost necesare încă două focuri de armă și o bătaie zdravănă. Cadavrul a fost aruncat în Neva, iar minunile au continuat și post-mortem. La autopsie s-a constatat că misticul rus murise, de fapt, de înec. Astăzi, din Rasputin au rămas legenda și aura paranormală din jurul său, melodia trupei Boney M pe care cu siguranță au dansat ai tăi între două cozi la alimente și penisul pe care rușii l-au expus la Muzeul Erotic din Sankt Petersburg.

S-a născut în 1911 la Strumica, pe atunci parte a Imperiului Otoman, în prezent în Macedonia de Nord. Era de origine bulgară și-a fost înmormântată la Sofia. Pseudonimul Vanga sub care a devenit celebră e o prescurtare a numelui pus la naștere, Vangelia, care în greacă înseamnă „aducător de vești bune”. Dacă excluzi profețiile apocaliptice, poți spune că titulatura i se potrivește.

Legenda spune că în tinerețe a fost ridicată de la sol de o furtună și după ce a picat într-un câmp și-a pierdut vederea. În schimb, a câștigat puteri paranormale. Mitul e că putea să vindece boli și să prezică viitorul, așa că a devenit o vedetă în regiune și la un moment a fost vizitată chiar și de regele Boris al III-lea al Bulgariei. Atinge apogeul însă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru că tot mai mulți oameni veneau la ea s-o întrebe dacă cei dragi au supraviețuit pe front sau dacă mai ține mult războiul.

Ca Rasputin, Baba Vanga a fost semi-analfabetă, asta fiind dovada irefutabilă că spiritele nu dau doi bani pe diplomele tale. Și ca fun fact hai să vezi unele dintre cele mai importante preziceri ale Babei Vanga și implicațiile lor pentru viitor.

2021 – Omenirea va găsi un leac pentru cancer. Nu deschide șampania încă, se pare că în momentul ăsta nu există niciun studiu clinic avansat în această direcție, dar prin prisma ultimelor discuții legate de ARN-ul mesager și posibila lui utilizare în tratamente oncologice, Baba Vanga merită credit pentru previziunea asta.

2030 – Oamenii vor intra în contact cu extratereștrii. Ca fan Dosarele X și Stargate SG-1, sper ca bătrânica să aibă dreptate.

3005 – Un război se va declanșa pe Marte, iar planeta va fi colonizată de oameni. Nu știu de ce, dar pun pariu că asta e profeția preferată a lui Elon Musk. Doar că el, foarte probabil, nu va ajunge s-o și vadă devenită realitate.

3797 – Terra va deveni o planetă ostilă vieții. Biata Vanga a murit în 1996, așa că nu a apucat să vadă Bucureștiul vara asta sau cel mai recent raport al ONU despre schimbările climatice, care anunță că este cod roșu pentru umanitate, că sigur s-ar fi răzgândit cu data. 

5079 – Sfârșitul Lumii. Pentru orice poveste frumoasă trebuie să existe și un sfârșit, iar omenirea se pare că nu e o excepție. Profeția asta nu vine cu multe detalii, doar cu data asta, așa, pentru mister.

Una peste alta, Baba Vanga a fost un personaj fascinant ale cărei puteri și profeții au fost întoarse pe toate părțile. Extrem de interesant e că prezicerile ei au o rată de acuratețe destul de mare. Institutul de Parapsihologie din Sofia susține că acestea au o precizie de până la 85 la sută în timp ce alți cercetători internaționali vorbesc despre un procent de 60-65 la sută. 

Am căutat mai aproape de casă și am ajuns în cimitirul Bellu din Capitală. Dincolo de valoarea de muzeu a cimitirului, experiența de a-l vizita e unică. Printre pietre funerare, fotografii și simboluri, nea Stelică, unul dintre paznici, m-a condus direct la un loc de veci inedit. 

Un cavou impunător cu uși grele de metal și lanțuri rupte promitea mai mult decât se putea observa la prima vedere. Câteva flori nu prea vechi și două lumânări aprinse, lângă lanțuri mari, rupte, pentru impresie artistică, te întâmpină la mormântul Iuliei. Ea a fost fiica lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, unul dintre cei mai mari savanți români ai tuturor timpurilor, și a murit în 1888, la vârsta de 19 ani, iar cauza a fost tuberculoza. 

Iulia Hașdeu a uimit prin activitatea sa academică și a fost, de altfel, și prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona. Șocul morții premature a fiicei l-a făcut pe tatăl îndurerat să caute răspunsuri și să aștepte un semn de la ea. B.P. Hașdeu a relatat că, în urma unui fenomen inexplicabil, Iulia i-a transmis de dincolo de moarte că este fericită și că se vor revedea.

După acest moment, Hașdeu pornește într-o căutare mistică a spiritului Iuliei și așa a ajuns să construiască în memoria ei un templu la Bellu și un castel la Câmpina. Instrucțiunile pentru construirea castelului, templului și operele ulterioare ale tatălui ar fi provenit direct de la spiritul Iuliei, de pe lumea cealaltă.

Mai mult, se spune că treptele care coboară în cavoul Iuliei Hașdeu sunt acordate pentru o melodie specifică. Aceasta răsună în mormânt la fiecare pas al vizitatorului. Deasupra templului ei tronează doi sfincși care poartă în spate un glob ce marchează locurile cu însemnătate pentru ea: Paris, București și Roma. Cărțile ei preferate sunt sculptate în piatră, iar ceasul din mijlocul templului este blocat la ora la care și-a pierdut viața: 1:30. Pe templu stă scris: „Mai ședi puțin”.

În timp ce nea Stelică avansa în poveste, nu puteam să nu mă gândesc că nu mai e nimeni prin jur și parcă se lasă răcoare în cimitir. El mi-a spus că mormântul e loc de pelerinaj pentru organizații internaționale de spiritism, iar prin anii ‘90 se găseau zeci de lumânări așezate straniu pe acesta și erau oameni care pierdeau ore în șir pe lângă grilajul cavoului.

Castelul de la Câmpina dedicat Iuliei dă naștere și mai multor legende. Se spune că poate fi auzită în timp ce cântă la pian, iar nenumăratele ședințe de spiritism organizate de B.P. Hașdeu în încercarea de a-și contacta fiica au dus la nașterea unui cult în jurul edificiului și al familiei. 

Mai recent, în 2018, Jenica Tabacu, directoarea muzeului din Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina, s-a sinucis după aproape o perioadă de 20 de ani în slujba muzeului. Speculațiile nu au întârziat să apară, iar sinuciderea a fost pusă pe seama încărcăturii mistice a castelului. Deși s-a vorbit despre o carieră întreagă dedicată traducerii textelor spiritiste și despre presupusele ședințe de spiritism organizate în muzeu, Jenica suferea de depresie de mulți ani.

Europa de Est abundă în căutări mistice. Rușii îl au pe Rasputin la curtea Romanovilor. Noi o avem pe Iulia, dar avem și fenomenul Maglavit care a surescitat milioane de români în anii ‘30 în baza revelațiilor divine ale ciobanului Petrache Lupu. E important de spus că nu-i nevoie să pleci foarte departe de casă pentru astfel de experiențe. Poți căuta integrarea în absolut în spirale pe la Costinești, prin peregrinări prin cetăți dacice sau la mormintele celor care au ajuns să aibă legat de nume un mit mai puternic decât umila lor existență pământeană.