Am luat la puricat contractele Primăriei Bacău ca să ies la cafea cu Iohannis

Ajuns în cea de-a patra etapă a concursului de civism Civic Avengers, al cărui țel final e o întâlnire cu Iohannis, am dat de o misiune mai interesantă ca precedentele. Mai precis, concurenții înscriși trebuie să cerceteze achizițiile publice efectuate de instituțiile statului: primării, consilii județene, școli și așa mai departe. Și pentru că-s băcăuan la origini, mi-am ales ca țintă Primăria Municipiului Bacău.

Există un instrument foarte folositor și user-friendly care te ajută să monitorizezi cheltuielile instituțiilor de stat: Harta banilor publici. Prin ea afli în doar câteva secunde cum au fost cheltuiți banii contribuabililor, fie că e vorba de licitații sau de achiziții directe. Există și o aplicație dedicată, cu același nume, pe care o găsești pe App Store și Google Play. Deci, dacă vrei să afli ce-i cu bordura aia care deja a crăpat, deși a fost montată acu’ șase luni, trebuie doar să deschizi aplicația pe smartphone-ul din dotare și să analizezi datele furnizate.

După ce m-am jucat puțin cu aplicația, am descoperit că administratorii municipiului Bacău au cheltuit, prin achiziții directe, peste trei milioane de lei. Nu pare o sumă ridicată la prima vedere, dar trebuie luat în calcul că pentru achizițiile directe nu e nevoie să organizezi o licitație publică.

De exemplu, dacă deții o firmă care se ocupă cu vânzarea de săpun, o primărie poate să îți facă vânzare de până la o sută de mii de euro, direct, fără a organiza o licitație publică. Avantajul pentru tine? Nu mai trebuie să-ți compari oferta cu produsul concurenței și nu mai ai bătăi de cap în privința criteriilor obligatorii pe care trebuie să le respecți. De obicei, într-o licitație, instituțiile publice oferă câștig de cauză celui care a venit cu cel mai mic preț. Ăsta e doar unul dintre criteriile prin care o licitație poate fi câștigată de o companie.

Am mers mai departe și-am aflat că primăria a virat cei mai mulți bani către firma Ad Net Market Media S.A, pentru servicii de poștă/telecomunicații. Peste 27 de mii de euro i-a costat pe administratorii publici contractul ăsta, adică aproape 125 de mii de lei. Am aflat apoi că societatea asta-i un client de casă al instituțiilor publice: înființată în 2007, firma are la activ 18 contracte atribuite prin achiziție directă și încă trei câștigate la licitații. Opt contracte încheiate prin achiziție directă vin din București, patru de la Călărași, două din Hunedoara și Giurgiu și câte un contract din Prahova, respectiv Bacău.

Interesant este că, din cele câteva zeci de dosare care implică numele firmei, Ad Net Market Media are calitatea de pârât în trei dintre ele, iar toate acuzațiile sunt aduse de alte societăți comerciale. În traducere liberă, profesioniștii din privat sunt nemulțumiți de serviciile prestate de această societate. Nu și statul, însă.

În 2017, Primăria a scos din buzunarele băcăuanilor peste 15 milioane de lei, iar peste un milion din ei au fost cheltuiți prin achiziții publice directe. Din milionul ăla, vreo 17 mii de lei (aproximativ patru mii de euro) au fost dați pe hrană uscată pentru câinii săltați de hingheri. Spre bucuria patrupedelor care abia așteptau să-și facă nevoile pe mocheta care a rezistat doar un weekend în centrul Bacăului.

Bitunova România nu e un nume nou. E cunoscut că această firmă de construcții e abonată la banul public, iar de-a lungul timpului a câștigat mai multe contracte cu statul, în mai multe zone geografice. Bacăul nu s-a lăsat mai prejos, iar Bitunova a devenit clientul preferat al primăriei. Din 2007 până-n prezent, Bitunova a încasat peste o sută de milioane de euro din contractele cu statul, iar aproape 70 de milioane de euro au venit doar din partea băcăuanilor, din patru contracte.

Cel mai gras dintre ele a fost încheiat în 2014, când Bitunova a încasat 63 de milioane de euro pentru lucrări de întreținere a șoselelor municipiului, care, potrivit oficialilor, ar fi avut de suferit în urma „procesului firesc de îngheț-dezgheț”.

Mi-a atras atenția modul în care au fost atribuite contractele societății. Mai precis, imediat după instalarea noului primar în fotoliul primăriei, Bitunova a încasat până în prezent puțin peste o sută de mii de lei, doar prin achiziții publice directe. Bine, suma nu-i deloc mare și e oarecum de înțeles, dacă ai în vedere dispariția investițiilor odată cu instalarea ultimei administrații.

Sunt înființate tot mai des societăți comerciale administrate de primării. E o practică prin care se caută evitarea birocrației excesive și a întârzierilor unor lucrări care necesită intervenții rapide din partea autorităților. E o șmecherie administrativă ce sună bine și pare demnă de laudă. Problemele apar când primarii angajează membri de partid sau persoane apropiate pe salarii imense.

Așadar, după ce Firea a înființat la București nu mai puțin de 22 de companii care se hrănesc cu aproximativ 1,2 miliarde de lei, a apărut și Societatea de Servicii Publice Municipale (SSPM) Bacău.

N-am să mă leg de conducerea societății sau salariile oferite, dar nu pot ignora deciziile aberante prin care băcăuanii au de pierdut din cauza SSPM. De exemplu, un teren de peste opt mii de metri pătrați, evaluat la trei milioane de lei, a fost transferat în urmă cu mai bine de un an din ograda primăriei direct în patrimoniul societății. Pe românește, terenul a fost înstrăinat către mediul privat. Problema-i următoarea: dacă societatea intră-n faliment, terenul respectiv (cândva un bun public) va fi pierdut definitv. Cine știe câte alte milioane de lei vor trebui băcăuanii să pună pe masă pentru răscumpărarea lui.

Problematică e și lipsa transparenței în privința cheltuirea banului public. Chiar dacă tu ceri acestor societăți, în baza legii 544, informații de interes public, că te interesează unde ți se duc banii de plătitor de taxe și impozite, e foarte posibibl să fii trimis la plimbare fără prea multe explicații.

Probabil ai aflat deja despre celebra mochetă din Bacău, prin care municipiului i s-a făcut reclamă inclusiv pe 9GAG. Problema-i că reclama costă și, deși am cerut explicații cu nemiluita de la Primărie, în baza legii 544, nu am primit încă niciun răspuns. Aștept cu interes să văd câți bani au spart administratorii municipiului pe o bucată de plastic prinsă cu clame.

În final, ca să-nțelegi cum funcționează Harta banilor publici, dezvoltată de Inițiativa România, îți recomand să folosești tutorialul ăsta. Și dacă îți atrage ceva atenția, scrie cu încredere o cerere de informații de interes public (poți să te inspiri de aici) și contribuie și tu, din calitatea de watchdog, la procesul de transparentizare a banului public!