105 experți din toată lumea îți spun de ce se tem și ce-i inspiră în 2019

Să definești viitorul prin filtrul celor mai nebune ambiții sau al celor mai profunde frici e un instinct de-o vârstă cu cultura umană. Totuși, în timp ce oamenii din toată lumea se confruntă cu schimbări de paradigmă profunde, acest instinct a prins sensuri mai urgente în ultimii ani. Trăiești în cea mai interconectată cultural și cea mai avansată tehnologic societate din istorie. Descoperim exoplanete noi și îndepărtate în vastul universului, construim algoritmi care imită gândirea umană, devenim fluenți în limbajul genetic ce definește viața. Ce-ar putea să iasă prost? Ce-ar putea să iasă bine?

Pentru a pune aceste întrebări în perspectivă, Motherboard a întrebat 105 de gânditori interdisciplinari care sunt fricile și speranțele lor legate de viitor. Definiția noastră pentru „gânditori” include experți din domeniile pe care le abordăm în mod curent. Lista de participanți include (dar nu se rezumă la) 19 specialiști în spațiu, 19 biologi și oameni de știință pe mediu, 11 informaticieni, opt specialiști în medicină, cinci avocați, patru istorici, un muzicolog, un paleontolog, un astronaut și un artist digital (care ne-a răspuns în emoji-uri).

Majoritatea specialiștilor au domiciliul în Statele Unite (69), dar am primit răspunsuri și de la experți din Europa (20), Australia (5), Canada (4), Singapore (2), Africa de Sud (2), Taiwan (1), India (1) și Bangladesh (1). Am discutat cu 56 de femei și 49 de bărbați.

Toți cei 105 participați au avut de răspuns la aceleași două întrebări: Ce te îngrijorează cel mai tare legat de viitor? Ce-ți dă cele mai multe speranțe? Răspunsurile de mai jos au fost editate pentru concizie și au fost grupate pe domenii de expertiză.

Răspunsurile au scos la iveală câteva idei comune. Cea mai frecventă grijă menționată a fost, de departe, cea legată de schimbările climatice (29 persoane), urmată de creșterea rapidă a extremismului politic (21), cu un set de răspunsuri care fac legături directe între cele două. Inteligența artificială, în special bias-ul și caracterul imprevizibil al acesteia au reprezentat o altă grijă comună (10). Răspândirea dezinformării (8) și investițiile insuficiente în știință și educație STEM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) au fost de asemenea menționate des (8).

Trimiteri la WALL-E, Terminator, Mad Max: Fury Road, Elysium și Black Mirror au fost oferite ca exemple de lucruri ce ar putea merge rău. Trei din cei întrebați, doi astronomi și un arheolog, au spus că nu prea își fac griji pentru viitor.

Majoritatea participanților au numit inventivitatea umană și acțiunile colective ca surse de speranță și inspirație. Din acest grup, 26 de specialiști au menționat explicit că tinerele generații le dau motive de optimism. Șapte au spus că progresul în cazul drepturilor femeilor este o sursă de speranță, iar trei au făcut trimiteri la mișcarea #MeToo. Patru participanți au respins sau au schimbat premisa celei de-a doua întrebări.

Toți cei 105 de respondenți au contribuit cu perspective valoroase asupra viitorului: cu bune, cu rele, unele urâte, altele extraordinar de ciudate. Echipa Motherboard este incredibil de recunoscătoare tuturor pentru timpul și efortul intelectual acordat acestui proiect. Sperăm că rezultatele te vor lumina.

Frică: Suntem înfrânți de opinii și nu mai putem vedea o realitate comună. Să înveți să gândești critic nu pare să fie, nici de departe, o soluție suficientă pentru cât de mare e problema. În timp ce schimbările climatice vor cauza creșterea nivelului mării și a stabilității meteo, noile studii sugerează efecte generale mult mai grave. Ne cedăm viitorul pentru nimic și pare să îi pese doar unui număr redus de oameni.

Speranță: Creșterea importanței acordate recunoașterii culturii națiunilor aborigene în cadrul societății. Un mod diferit de a fi unul cu altul și cu pământul este posibil.

—Kristin Alford, director al muzeului futurismului MOD., University of South Australia

Frică: Credința eronată că mai multă știință și tehnologie pot rezolva cele mai mari probleme ale societății, probleme ale căror nuclee sunt de fapt sociale și culturale.

Speranță: Oamenii, precum și cele mai bune idei legate de ce poate fi umanitatea, sunt extraordinar de rezistenți.

— Rayvon Fouché, profesor universitar și director al Programului de Studii Americane al Purdue University

Frică: Black Mirror scoate la suprafață consecințele nedorite ale tehnologiei. Ce mă îngrijorează pe mine e viața care imită arta și arta care imită viața. Chiar și cu capacitatea intelectuală să îți imaginezi conflicte și dileme morale și etice, continui să iei decizii mioape în raport cu puterea, resursele și energia, decizii care sunt inechitabile și nesustenabile. Când acționezi fără empatie, inovație, fără conștiință de sine, fără discernământ sau înțelepciune, atunci devii sclav al propriului ego.

Speranță: Abilitatea de a imagina un nou viitor, de a conceptualiza și a explora noi adevăruri. Artiștii sunt antrenați să vizualizeze idei originale, să facă discursuri care pot conduce cu ajutorul creativității. Este momentul să examinezi sistemele economice, politice și religioase. Funcționează aceste sisteme pentru toată lumea? Dacă nu, cum poți folosi o practică intersecțională care să genereze soluții armonioase, atente și pline de empatie și comunicare?

— Gia M. Hamilton, fondatoare a Afrofuture Society și autoare a Modern Matriarch, Statele Unite

Frică: Oamenii de știință, artiștii și scriitorii vor fi arși pe rug (aprins cu combustibili fosili) în timp ce mulțimile chiuie.

Speranță: Răspândirea științei cetățenilor în toată lumea.

— Gabrielle Hecht, Profesor de siguranță nucleară Frank Stanton Foundation și profesor de istorie, Stanford University

Frică: Rasa umană. Antropocentrismul și dezechilibrele epistemice care îți permit să gândești și să acționezi către ideea că ai putea coloniza viitorul.

Speranță: Fețele, vocile și corpurile care conduc cu imaginație și speranță, și o conștiință lucidă venită dinspre periferie.

— Geci Karuri-Sebina, urbanist și futurolog african, Africa de Sud

Frică: Schimbările climatice, un președinte american aparent nebun și o mână de politicieni britanici care vor să-și transforme țara într-o insulă care se ridică deasupra ceții o dată la o sută de ani. Minimizarea constantă a valorii științei.

Speranță: Generațiile mai tinere, care sunt nervoase și pricepute în a se organiza și îmi aduc aminte de generația bunicilor (toți erau activiști anti-fasciști).

— Farah Mendlesohn, istoric, cercetător asociat al Centrului Anglia Ruskin pentru Science Fiction și Fantasy și șef al editurii Manifold Press, Marea Britanie

Frică: Trendul, evident în „lumea vestică”, către o societate senilă, de zombi sedați, rezonabili, plictisitori și politically correct.

Speranță: Umanitatea a făcut lucruri minunate pe Pământ și poate merge până la stele, cu condiția să ne păstreze o rezervă sănătoasă de optimism nemărginit, obraznic și absurd.

— Giulio Prisco, scriitor, expert în tehnologie, futurolog și transumanist, Italia

Frică: Frumusețea sticlei din apa mării sau acea capacitate umană de a transforma un mic moment distopic, ca gunoiul din ocean, în mirare și înfiorare. Deși ajută la adaptare, tendința asta de a normaliza lucruri oribile este îngrijorătoare.

Speranță: Imaginația stăruitoare și cursa neobosită spre un viitor mai bun.

— Cynthia Selin, profesoară asociată la Școala pentru Viitorul Inovării în Societate și al Școlii Pentru Dezvoltare Durabilă, Arizona State University

Frică: Vom ajunge, în timpul vieții noastre, să conștientizăm că inteligența artificială reflectă propriile noaste defecte. Ne vom trezi blocați într-o buclă stranie: viața va părea aproape normală, însă nu vom simți nimic ca fiind cu totul în ordine. Vom ajunge să blestemăm, la modul jalnic, clasismul, xenofobia, sexismul, homofobia și rasismul pe care chiar noi le predăm acestor mașini gânditoare care iau decizii.

Speranță: Viitorul nu s-a întâmplat încă. Îl creăm împreună, chiar acum, în prezent, ceea ce înseamnă că fiecare persoană care trăiește astăzi are șansa să joace un rol benefic în viitorul inteligenței artificiale.

— Amy Webb, futurolog cantitativ, profesor în cadrul Școlii Stern de Business a New York University și fondatoare a institutului Future Today

Frică: infatuarea: tehnologică, intelectuală, politică. N-avem idee cât de puține lucruri știm.

Speranță: Furia actuală față de politică duce la un val puternic de activism și organizare. Atât de mulți oameni, inclusiv din știință și tehnică, pledează pentru dreptate în schimbul accesului la putere. Vreau să cred că binele va învinge.

— Audra Wolfe, istoric în știință și autoare a Freedom’s Laboratory: The Cold War Struggle for the Soul of Science, Statele Unite

Frică: Există o poveste despre doi antropologi în Amazon care trăiesc alături de un trib ce se micșorează și îi învață limba pe moarte, notându-le sistemul fonetic, lexicul și gramatica pentru a-i ajuta să își înregistreze existența dincolo de supraviețuirea vorbirii efective. Antropologii i-au ghidat prin sistemul de semne și sunete. Când și-au auzit numele spus prin litere, s-au îngrozit că spiritul le fusese capturat prin această formă de alchimie și au luat-o la fugă. Mă îngrijorează că și noi înțelegem la fel de puțin ceea ce vedem în lume. Nu știu care sunt consecințele primitivismului nostru conceptual augmentat prin computere.

Speranță: Suntem o dovadă a faptului că procesele mentale și inteligența apar spontan, în amestecuri prielnice de fărâme de memorie, stări și tranziții și că tipurile mentale sunt proprietăți fundamentale ale naturii. Nu este deloc clar dacă viața, per se, este o condiție necesară pentru apariția acestui tip de amestecuri. Ideea că am putea fi văzuți ca parte din asta sau indivizi de sine stători care reflectă aceste proprietăți pare extraordinar.

— Chris Barrett, director al Institutului Biocomplexității, University of Virginia

Frică: Eșecul sistemelor la scară mare a condus la neîncredere generalizată față de experți, la găsirea de țapi ispășitori și la răspândirea teoriilor conspirației care oferă explicații simple, dar greșite, pentru fapte altfel inexplicabile. Dacă politicile sunt bazate pe astfel de simplificări excesive, urmează să vedem mult mai multe dezastre, sisteme eșuate și consecințe catastrofale.

Speranță: Avem capacitatea de a atenua problemele dacă ne proiectăm sistemele mai degrabă cu flexibilitate, nu prin optimizare. Ar trebui să selectăm și să formăm gânditori interdisciplinari care să exceleze în a comunica concepte complexe factorilor de decizie suprasolicitați.

— David Broniatowski, lector universitar la George Washington University, director al Decision Making and Systems Architecture Lab și al programului de masterat GW SEAS Data Analytics

Frică: Pe măsură ce dezvoltăm reprezentări algoritmice [în cadrul inteligenței artificiale] care mimează modul în care gândim, ajungem să transmitem mai departe [generațiilor viitoare] unele din cele mai greșite moduri în care noi, oamenii, judecăm. Bias-ul algoritmic este o problemă reală în cazul inteligenței artificiale în acest moment și poate fi corupt de aceleași tipuri de prejudecăți care nenorocesc experiența umană. Ura conștientă și inconștientă, disprețul, chiar și stereotipurile din mintea unui programator pot foarte ușor să-și găsească loc în codul unui program. Pe măsură ce externalizezi gândirea în mașini, aceste defecte de gândire se perpetuează la nesfârșit și devin din ce în ce mai puțin disputate de generațiile viitoare.

Speranță: Să văd că probleme ca bias-ul inteligenței artificiale sunt rezolvate de minți incredibile și atât de diverse precum Renee Teate, Vincente Ordóñez Román și Ines Montani (doar câteva nume) aduce un serios grad de ușurare.

— Emily Crose, expert în securitate cibernetică și fost analist National Security Agency (NSA), Statele Unite

Frică: Bias-ul și o dezbinare în creștere. Nu e bias doar la locul de muncă și în produse, e bias și în algoritmi: seturi de date subiective și nereprezentative folosite pentru machine learning, ceea ce înseamnă că ajungi la rezultate distorsionate – sexiste, rasiste, care discriminează persoanele cu handicap, clasiste.

Speranță: Tehnologia poate să ne aducă mai aproape unii de alții, să ne îmbunătățească relațiile și să ne conecteze cu prieteni vechi și noi. Tehnologia nu ne va înlocui relațiile, le va îmbunătăți.

— Kate Devlin, conferențiar în inteligență artificială socială și culturală în cadrul departamentului de digital humanities al King’s College London și autoare a Turned On: Science, Sex, and Robots

Frică: Folosirea excesivă a internetului și a platformelor online poate avea un impact negativ asupra vieții de familie. Membrii unei familii petrec mai puțin timp împreună, la televizor, la masă sau în vacanțe.

Speranță: Progresul tehnologiei și abilitatea acesteia de a rezolva probleme din viața reală, astfel îmbunătățind calitatea vieții umane.

— Tanzima Hashem, profesor al departamentului de informatică și inginerie al Bangladesh University of Engineering and Technology

Frică: Totul devine un computer și totul va fi interconectat. Nu poți face nimic pentru a preveni asta. Dacă folosește curent electric, va fi pe internet.

Speranță: Progresele inteligenței artificiale și ale învățării automate. Sunt încrezător că machine learning va fi mult mai folositoare apărării.

— Mikko Hyppönen, expert în securitate informatică și director de cercetare al F-Secure, Finlanda

Frică: Lipsa transparenței și a responsabilității în cazul algoritmilor de inteligență artificială pe care-i vom folosi din ce în mai mult în toate domeniile și serviciile guvernamentale.

Speranță: Democratizarea accesului la servicii de bază cum ar fi educația, sănătatea, mobilitatea și serviciile sociale pentru clasele mijlocii din orașele Asiei, Africii și Americii Latine.

— Dr. Ayesha Khanna, cofondatoare și director general executiv al ADDO AI și coautoare a Hybrid Reality, Singapore

Frică: Lipsa elaborării unor politici raționale în cazul inteligenței artificiale și a sistemelor automate. Mediatizarea excesivă a inteligenței artificiale a dus la ignorarea, de către anumite state din S.U.A., a riscurilor în speranța de a atrage investiții private.

Speranță: Puterea tehnicilor de calcul și a roboticii ne va duce, într-o zi, la lipsa totală a dezastrelor, deoarece pot fi prevenite, iar răspunsul și recuperarea pot fi imediate și fără probleme.

— Dr. Robin Murphy, profesor de informatică și inginerie la Texas A&M University și autor al Robotics Through Science Fiction: Artificial Intelligence Explained Through Six Classic Robot Stories

Frică: Totalitatea infrastructurii noastre informatice, incluzând toate sistemele financiare și de sănătate, se află într-o dezordine nesigură și nedemnă de încredere.

Speranță: Energia și speranța pe care le văd la studenți.

— Emin Gün Sirer, conferențiar în informatică la Cornell University și codirector al Initiative for CryptoCurrencies and Contract (IC3)

Frică: Aversiunea față de risc ne va împiedica sau va încetini procesul de atingere a potențialului pe care-l avem. Au trecut doar 66 de ani între Kitty Hawk și Apollo 11. Au trecut deja 46 de ani de la Apollo 17. Trebuie să revenim la a gândi și a visa în stil mare, cu optimism, uimire și mirare.

Speranță: Deținem, ca specie, rețeta succesului. Suntem incredibil de rezistenți și creativi în fața obstacolelor, putem construi pe baza cunoștințelor și reușitelor generațiilor anterioare și avem o capacitate unică de autoperfecționare în decursul unei singure vieți.

— Daniel Szafir, lector în informatică, tehnologii creative și știința informației, precum și în inginerie aerospațială; director al Interactive Robotics and Novel Technologies Laboratory (IRON Lab) la University of Colorado, Boulder

Frică: Oamenii vor avea încredere în software în cazul unor situații pe viață și pe moarte (diagnostic medical! război! s-a stricat mașina!) fără cantitatea potrivită de control uman.

Speranță: Am progresat incredibil în cercetare, în rezolvarea unor probleme informatice foarte grele. Dacă poți transforma chiar și un mic procent din aceste idei în soluții ale unor probleme reale, o vom duce foarte bine.

— Jean Yang, fondatoare a Akita Software, în concediu prelungit din poziția de lector a Carnegie Mellon University

Frică: Schimbările climatice vor continua neoprite și vor face viața pe planetă neplăcută, sălbatică și scurtă, dacă nu cu totul imposibilă. Nu cred că rasa umană este pregătită cognitiv să înțeleagă cu adevărat amenințarea cu care ne confruntăm acum.

Speranță: Citând-o pe Ursula K. Le Guin: „Trăim în capitalism și puterea sa pare de neevitat. Totuși, așa a părut și dreptul divin al regilor. Orice formă de putere umană poate fi combătută și schimbată de către ființe umane.”

— Brooke Bolander, scriitoare de ficțiune, autoare a The Only Harmless Great Thing, Statele Unite

Frică: Apatia umană.

Speranță: Ingeniozitatea umană.

—Alexandra Cousteau, explorator, activist de mediu și regizor, Germania

Frică: Plasticul. Frumusețea acestuia când este transformată în obiecte colorate și nevoia noastră de a avea aceste obiecte pentru orice, de la depozitarea alimentelor la dispozitive medicale, nevoie care este acum parte din modul în care lumea funcționează, lucru care ne oprește din a trata responsabil modul în care plasticul devastează apele, păsările, viitorul.

Speranță: Muzica. Un sunet și o tăcere pot conține și cataliza schimbarea lumii.

— Nina Eidsheim, muzicolog la University of California, Los Angeles, autoare a Sensing Sound și The Race of Sound

Frică:

👥👥👥👥 🔁 🅾️🦎 ◀️ ❌❌, ⌛️⏳⌛️⏳, 🚫 🆕 ➕ 🤔🍺 💡💡 🏌️ ©️ 🅾️-👣️-♑ ☮️ 🔛 🌍🌎🌏.

Traducere: Științele umaniste repetă la nesfârșit greșelile trecutului, lucru care împiedică ideile noi să coexiste în pace pe Pământ.

Speranță:

👩🏿‍💻👩‍🚀👨🏽‍💻, 👨🏽‍🔬🤔👩🏾‍🔬👨‍🏫 ➕ 👨🏽‍🎤👩‍🎨👩🏽‍🎤, 🤜🤛🏽 🏗️ 👄👅👀👆👃🏿👂 📱🤳📡🔭🛰️🚀 🅾️🦎📶🕸️🔗🌐☁️➕🌕👽🌱✝️🎩📈🕘🕙🔬 🅾️🦎💥☄️🐒🤰🏿💃🏽🕺🏿💀🤖🌞🌌.

Traducere: Specialiștii în tehnologie, oamenii de știință și artiștii construiesc, împreună, explorări multisenzoriale ale vieții virtuale și extraterestre pentru a extinde sensul existenței noastre.

— Carla Gannis, artistă și profesor universitar în arte digitale la Pratt Institute

Frică: Dispariția speciilor, una o dată la cinci minute. O bună parte din asta e din cauza activității umane și a dezvoltării prea rapide. Ca arhitect și urbanist, mă simt responsabil pentru această farsă. Trebuie să oprim dispariția speciilor prin toate metodele posibile.

Speranță: Pentru că a creat o bună parte din aceste probleme, umanitatea are și puterea să le rezolve.

— Mitchell Joachim, conferențiar la New York University și cofondator Terreform ONE

Frică: Buclele de feedback pozitiv, atât de mediu (topirea ghețarilor, degradarea solului, deșertificarea) cât și sociale (radicalizarea politică, inegalitatea economică), pot însemna o accelerare a pericolelor.

Speranță: Cred că învățăm în sfârșit, ca societate, să vorbim despre sentimentele noastre.

— Jay Owens, redactor pe tech, director de cercetare al platformei Pulsar, Marea Britanie

Frică: Trăim într-o eră extraordinar de tensionată. Ne confruntăm cu schimbările climatice, inegalitatea socială, conflicte și creșterea regimurilor fasciste. Toate acestea sunt legate în mod inextricabil de actualele structuri de putere și autoritate. Ce mă îngrijorează cel mai tare este cedarea imaginației, a creativității și a minunatei puteri umane de a lucra împreună pentru a negocia, a argumenta și a găsi idei, pe altarul fricii. Frica vede inamici peste tot. Subminează încrederea, chircește imaginația. M-am gândit la posibilele schimbări ale momentului global actual și am văzut iadul.

Speranță: Ce-ar fi dacă, în loc să cauți speranță, ai căuta sens? Așa că, indiferent dacă lucrurile oferă speranțe sau nu, poți alege să trăiești într-un mod bazat pe o analiză etică a ce înseamnă să fii o ființă umană pe Planeta Pământ, care presupune și ideea de a lucra împreună.

— Vandana Singh, autoare science fiction și profesor universitar în departamentul de fizică și științele pământului, Framingham State University

Frică: Inteligența artificială, mai ales în marketing și aplicații militare.

Speranță: Inteligența artificială, mai ales în diagnoza medicală.

— Jeffrey D. Berejikian, Josiah Meigs Distinguished Teaching Professor și conferențiar al departamentului de relații internaționale, University of Georgia

Frică: Centrul s-a deplasat atât de mult spre dreapta și va fi extraordinar de greu să revenim la el după daunele provocate la nivel național și global de regimul Trump și aliații acestuia.

Speranță: Mișcările tinerilor. Tinerii reinventează activismul și democrația, găsesc moduri noi și radicale de a înțelege și a ataca vechile nedreptăți.

— Caroline Bettinger-López, profesor în drept și director al Human Rights Clinic, Școala de Drept a University of Miami

Frică: O eră întunecată a conflictului și ripostei împotriva amestecului diferitelor popoare, care se va întâmpla în timp ce schimbările climatice afectează Pământul și accelerează migrația.

Speranță: Posibilitatea ca învățarea colectivă să fie rezultatul a tot ce se experimentează acum în lume pentru rezolvarea unor probleme enorme, de la venit minim garantat la moduri de a face energia regenerabilă să funcționeze bine pe piață.

— Bruce Bimber, profesor universitar în cadrul departamentului de științe politice și în Center for Information Technology and Society, University of California, Santa Barbara

Frică: O lege arhaică (Secțiunea 230 a Communications Decency Act), pe care curțile au interpretat-o pentru a proteja companiile de tehnologie de răspundere în cazul abuzurilor ce au loc pe platformele lor. Dacă nu-i putem responsabiliza într-o sală de judecată, nu au niciun motiv să oprească rahaturile care se întâmplă pe tarlaua lor.

Speranță: Mișcarea #MeToo. Rușinea se mută de la victimă spre prădător. Acesta e momentul să umplem curțile penale și civile, să-i facem răspunzători pe acești oameni răi. Combinat cu educația, va constitui un mijloc de descurajare.

— Carrie Goldberg, avocat specializat în dreptul victimei, fondatoare a firmei de avocatură C.A. Goldberg, PLLC, Statele Unite

Frică: Fericirea și stabilitatea noastră emoțională vor fi tot mai mult legate de ce cred alții despre noi.

Speranță: Rețelele sociale și tehnologia vor ajuta la distribuirea oportunităților și cunoașterii.

— Sameer Hinduja, co-director al Centrului de Cercetare a Cyberbullying-ului și profesor de criminalistică și drept penal, Florida Atlantic University

Frică: Legalizarea canibalizării. Posibilitatea că vom dezvolta metodele de procurare și comercializare a vieții, incluzând aici celule și țesuturi umane. Consimțământul informat va fi folosit inițial pentru a facilita transferul acestor materiale brute către entități care le vor mina, capitaliza și rearanja pentru profit. Mai încolo, consimțământul informat și confidențialitatea vor fi date la o parte de dragul eficienței transferului.

Speranță: Creativitatea radicală: următoarea generație de gânditori se deplasează dincolo de granițe disciplinare sau de alt tip, granițe care ne limitează modul în care imaginăm viitorul și căile pe care le-am putea urma pentru a-l atinge.

— Lisa Ikemoto, Profesor Martin Luther King Jr. al Școlii de Drept Davis, University of California

Frică: E probabil ca automatizarea să dea peste cap salarii, slujbe și sectoare întregi ale industriei într-un mod fără precedent, dar legiuitorii refuză să recunoască problema la fel cum vrăjitorilor le era frică să-i spună lui Voldemort pe nume. Faptul că o problemă atât de mare este absentă din zona dezbaterilor publice arată cât de nepregătiți suntem să abordăm acest subiect.

Speranță: Abilitatea de a comunica online. În ciuda boților, trolilor și filtrelor bulelor noastre, internetul continuă să fie o forță nemaipomenită a democratizării, dând șansa indivizilor care nu aveau altfel o platformă să împărtășească noi perspective, să scoată în față probleme ignorate și să se organizeze pentru a le rezolva, așa cum au demonstrat mișcări precum Black Lives Matter și #MeToo.

— Jake Laperruque, expert în securitate digitală, consilier al Constitution Project, POGO, Statele Unite

Frică: Tehnologiile digitale sunt o amenințare existențială la adresa jurnalismului așa cum l-am știut în secolul 20. Dacă le combini cu o presiune politică imensă care apasă pe presa independentă și cam toată infrastructura exprimării libere, te uiți la un loc întunecat în ce privește calitatea și egalitatea de șanse a informației.

Speranță: Generația care urmează nici nu se teme și nici nu venerează tehnologiile digitale și e mai bine echipată decât cea precedentă ca să se folosească de ele, să fie sceptică sau interesată decât să se complacă sau să se agite frenetic în raport cu companiile din spatele lor.

— Rasmus Nielsen, director al Institutului Reuters pentru Jurnalism, profesor de comunicare politică al University of Oxford, redactor-șef al International Journal of Press/Politics

Frică: Ne va zombifica oare inteligența artificială pe care am programat-o, inconștient, să evolueze pentru a ne manipula? Acești algoritmi se dezvoltă pentru a deveni psihologi mai buni decât ar putea să ajungă vreodată o ființă umană și nu prea avem un mod de-a anticipa cum ne va afecta viitorul această manipulare masivă.

Speranță: Inovarea este parte a imperativului uman, dar inovarea are uneori nevoie și de reglementare pentru a evita efectele nocive. Multe industrii au luat în propriile mâini provocările și responsabilitățile acestor reguli, lucru care are potențialul de a limita consecințele negative ale noilor tehnologii.

— Athena Aktipis, lector în psihologie și profesor de etică la Arizona State University, director al Cooperation and Conflict Lab, codirector al Human Generosity Project, director al consiliului Zombie Apocalypse Medicine Alliance

Frică: Inegalitatea inviolabilă centrată pe distribuția și accesul la resurse de mediu, cetățenie și drepturi civile. Forme autoritare ale democrației promit și erodarea drepturilor politice. Așadar, unde și cum să se întrupeze lupta civică necesară pentru a ne îndrepta spre societăți mai egalitare?

Speranță: Egalitatea și drepturile sunt rareori primite de-a gata, așa că nu e de ajuns să sperăm. Desigur, rasa umană este capabilă să creeze forme alternative de participare democratică care să aducă o distribuire mai echitabilă a binelui comun și public.

— Maurizio Albahari, antropolog și conferențiar, University of Notre Dame

Frică: Devenim tot mai incapabili să ne rezolvăm împreună problemele chiar și când ne confruntăm cu cele mai mari amenințări din toți cei două sute de mii de ani ai speciei noastre. Dezbinați și manipulați foarte ușor de lăcomie, frică și ură, ne pierdem credința în însăși ideea de bine suprem. Cu alte cuvinte, chiar atunci când ai nevoie mai mare de îngerii tăi păzitori, aceștia par să te abandoneze.

Speranță: Supraviețuirea este cel mai puternic înrădăcinat instinct al nostru, urmat de iubire. Lăcomia și ura sunt deviații și, în cele din urmă, necesită prea mult efort pentru a fi durabile.

— Greg Asbed, strateg în drepturile omului la Coalition of Immokalee Workers și Fair Food Program, Statele Unite

Frică: Faptul că viitorul n-are nevoie de oameni.

Speranță: Faptul că viitorul n-are nevoie de oameni.

— Matteo Bittanti, lector în studii media și șef al programului masteral de design în gaming, Universitatea IULM din Milano, Italia

Frică: Va fi, mai mult sau mai puțin, identic cu prezentul. Hai, viitorule, nu fi plictisitor! Mai schimbă placa!

Speranță: Orice aș putea să-mi imaginez acum legat de viitor este, probabil, naiv și greșit.

— Lera Boroditsky, profesor în științe cognitive, University of California, San Diego

Frică: Cruzimea și distrugerea generate de fragilitatea bărbatului alb.

Speranță: Femei scoase din sărite care luptă pentru schimbare.

— Jason De León, Profesor Arthur F. Thurnau și director de studii antropologice la nivel de licență, University of Michigan

Frică: Virajul general spre dreapta al politicii globale și întoarcerea frapantă și relativ bruscă a fascismului ca amenințare politică mondială. Schimbările climatice. Promovarea accelerată a anti-cunoașterii.

Speranță: Majoritatea studenților mei nu par, în cea mai mare măsură, să cadă pradă viziunilor asupra lumii de la care pornesc lucrurile care mă îngrijorează cel mai tare.

— David Golumbia, conferențiar în departamentul de engleză și în cadrul programului doctoral MATX, Virginia Commonwealth University, autor al The Politics of Bitcoin

Frică: Impactul schimbărilor climatice asupra societății, lumii, copiilor noștri și copiilor copiilor noștri. Dacă acum nu suntem în stare să ne unim în jurul acestei crize, vom putea oare în timpul migrației în masă din cauza mutărilor cauzate de schimbările climatice, cu polarizarea politică pe care o vedem în multe țări?

Speranță: Când mă uit cât de mult s-a schimbat lumea noastră de la începutul industrializării de secol 19, mă lovesc două lucruri. În primul rând, am făcut aceste schimbări globale într-un timp incredibil de scurt. De asemenea, suntem capabili de inovații uimitoare și putem să ne schimbăm dacă vrem. Am speranța că generațiile mai tinere vor fi mult mai pragmatice și responsabile fiscal în raport cu viitorul nostru.

— Gabe Klein, expert în transporturi, fondator al CityFi, autor al Start-Up City și fost comisar al departamentelor de transport al orașelor Chicago și Washington DC

Frică: Reducerea progresivă a științelor umaniste la statutul de rotițe zimțate ale unei societăți hiper-tehnologizate, ale cărei scopuri sunt, în mare măsură, independente de individ.

Speranță: Imprevizibilitatea absolută a imaginației creative a omului.

— Riccardo Manzotti, conferențiar în filosofie teoretică, Universitatea IULM din Milano, Italia, autor al The Spread Mind

Frică: Creșterea naționalismului, a izolării politice și economice de pe glob.

Speranță: Faptul că sunt arheolog mă ajută de multe ori să fac un pas în spate, să respir adânc și să mă relaxez. Finalul civilizației a fost anunțat atât de des și s-a întâmplat atât de rar încât nu sunt foarte alarmat de viitor.

— Jens Notroff, arheolog, Institutul German de Arheologie

Frică: Creșterea polarizării, în special economice și ideologice, care te izolează și mai tare. Acest lucru face și mai dificile comunicarea și înțelegerea de care avem disperată nevoie pentru a rezolva împreună probleme urgente, cum ar fi schimbările climatice.

Speranță: Creșterea puterii femininului, în special a valorilor și priorităților asociate acestuia, cum ar fi grija față de celălalt, față de planetă și față de alte creaturi. Acceptarea mai ușoară a propriilor aspecte feminine în cazul unor bărbați. Dovezile palpabile că patriarhatul se dezintegrează (în ciuda contraatacului).

— Elaine Power, expert în siguranță alimentară, conferențiar al Școlii de Kinesiologie și Studii de Sănătate, Queen‘s University, Canada

Frică: Pe măsură ce ne apropiem de zece miliarde de oameni, cu cei bogați care consumă prea mult și cei săraci dorindu-și și încercând să o facă mai mult, ne confruntăm cu schimbări climatice, nesiguranță alimentară, probleme de acces la apă, reducerea biodiversității și multe altele.

Speranță: Studenții mei, precum și mulți alți oameni din jurul lumii, își apără dreptul de a moșteni o planetă locuibilă, iar asta mă inspiră în fiecare zi.

— Travis Rieder, PhD, director adjunct pe probleme de inițiative educative, director al programului de bioetică și cercetător, Institutul Berman de Bioetică, Johns Hopkins University

Frică: Atât de multe lucruri par să se întâmple fără să le putem controla: arme în școli, inegalitatea, fake news, dependența, retorica dezbinării, ura. Mă îngrijorează faptul că am putea, din cauza problemelor atât de mari, să ne dăm bătuți.

Speranță: Oamenii tineri. Sunt dedicați, implicați, inclusivi și rezonabili (în mare măsură).

—Jenny Saffran, expert în achiziția limbajului, profesor de psihologie, University of Wisconsin, Madison

Frică: Construirea viitorului se bazează, în multe moduri, pe o înțelegere profundă a trecutului. Am intrat într-o epocă dictată de fluxuri efemere de informație care se succed în timp real și încredințăm memoria civilizației unor sisteme digitale și private, a căror durabilitate pe termen lung nu este deloc garantată. Compară asta cu Marile Piramide, mărturii ale unei națiuni antice care a supraviețuit 4 500 de ani!

Speranță: Minunata capacitate a ființelor umane de a contrazice „adevăruri” recunoscute și profeții ale unor experții și guru deseori pesimiști și de a duce civilizația către noi idei, descoperiri și inovații.

— Mehdi Tayoubi, codirector al ScanPyramids și cofondator al Institutului HIP (Heritage Innovation Preservation), Franța

Frică: Lupta noastră continuă cu celălalt. Furia, frica, anxietatea și disprețul arătate celor care arată altfel decât noi au subminat și continuă să ne submineze democrația, progresul și capacitatea de a recruta cele mai bune minți și de a oferi șanse care ne pot ajuta să mergem înainte.

Speranță: Studenții și absolvenții unor instituții minunate de învățământ superior, precum Spelman College.

— Celeste Watkins-Hayes, profesor de sociologie și studii afro-americane la Northwestern University, cercetător asociat al Institute of Policy Research în cadrul Northwestern University și autoare a Remaking a Life: How Women Living with HIV/AIDS Confront Inequality

Frică: O lipsă de respect, de înțelegere, de conexiune unii cu alții și cu mediul.

Speranță: Interacțiuni sănătoase și motivația umană de a inova în timpul colapsului, întunericului și durerii. Dorința de a crea și implementa tehnologii noi și indigene, inovații sociale și comportamentale, procese contemplative și unelte pentru politici care adresează cele mai presante probleme ale societății. Creativitatea intensă a tinerilor și a viitorului science fiction pe care visează să-l creeze.

— Selena Ahmed, lector în Sisteme alimentare durabile și de bioenergie, director al Translational Biomarkers Core, Montana State University

Frică: Gândește-te cum era comunicarea acum 30 de ani (mult contact interuman, ceva telefon), acum 20 de ani (încă destul contact interuman, ceva telefon celular) și cum e acum (marea majoritate printr-un tip de ecran sau altul). Unde ne duce această evoluție?

Speranță: Ciclurile pendulare (teză, antiteză și sinteză) devin din ce în ce mai scurte și sper că generațiile viitoare vor învăța din istorie mult mai repede decât am făcut-o noi.

— Walter E. Baethgen, director al Programului de Cercetare Regional și de Sector, lider pentru America Latină și Caraibe al Institutului Internațional de Cercetare pentru Climă și Societate (IRI) din cadrul Earth Institute, Columbia University

Frică: Va fi ca-n trecut. Consumul de materiale brute va continua să crească în paralel cu producția de deșeuri.

Speranță: Nu va fi ca-n trecut. Vom forța consumul printr-o scădere de cel puțin două grade a eficienței consumului de materiale brute.

— Ian Boyd, consilier științific principal al Departamentului de Mediu, Alimente și Probleme Rurale al Marii Britanii, profesor de biologie, University of St. Andrews

Frică: Lumea continuă să excludă diversitatea și incluziunea din știință și tehnologie. Doar unu la sută din lucrările științifice sunt produse în Africa. De ce? Africa e cel mai inovator loc în care am fost vreodată. Trebuie să livrăm energie, internet și transport laboratoarelor din țări cu resurse puține. Mi-e teamă că nu facem asta destul de repede.

Speranță: Oamenii de știință africani rezolvă una câte una problemele masive ale lumii folosind știința și tehnica la cel mai înalt nivel. Foametea va înceta când știința devine un loc divers și incluziv. Vor cădea apoi și toate celelalte mari probleme.

— Laura Boykin, biolog computațional, șefă a laboratorului Boykin, University of Western Australia

Frică: Schimbările climatice. Temperaturile cresc acum mai repede decât în timpul perioadelor dramatice de extincție din istoria Pământului, iar consecințele vor fi severe. Nu mă îndoiesc că Pământul va supraviețui și tot felul de organisme vor rezista. Totuși, vor fi oamenii în stare să facă față în timp ce lumea cu care suntem obișnuiți se schimbă atât de rapid?

Speranță: Ingeniozitatea umană. Facem multe tâmpenii, dar ne putem folosi creierele pentru a învăța din experiențe. Dinozaurii nu puteau face asta, așa că nu s-au putut salva de asteroid. Geniul care poate rezolva schimbările climatice e undeva în lume, inventând noi moduri de a capta energie din surse netradiționale.

— Steve Brusatte, paleontolog la University of Edinburgh, author al The Rise and Fall of the Dinosaurs

Frică: Incapacitatea oamenilor de a se conecta unii cu alții. Devenim atât de polarizați și divizați încât găsirea de soluții pentru probleme comune, cum ar fi schimbările climatice, începe să pară imposibilă. Oamenii nu sunt dispuși să asculte, să aibă încredere în experți sau să-și schimbe părerile. În schimb, trebuie să ne certăm dacă faptele sunt sau nu fapte.

Speranță: Activitatea tinerilor și înțelegerea faptului că trebuie să ne schimbăm comportamentul și să trecem la un climat bazat pe fapte, unde oamenii răspund de ce fac.

— Danielle L. Dixson, lector în bioștiință marină, University of Delaware

Frică: Pierderea biodiversității și a ecosistemelor, combinată cu schimbările climatice antropogene, amenință echilibrul dinamic și delicat al Gaiei, planeta noastră vie. Dacă nu ne modificăm pe loc stilul de viață nesustenabil putem deveni primul și probabil singurul caz de specie auto-eradicată.

Speranță: Avem încă timp să ne dăm seama că am putea aduce salvarea vieții de pe planeta noastră și nu distrugerea ei. În modul acesta am putea, până la urmă, să dăm un sens existenței noastre în evoluția vieții la nivel cosmic.

— Roberto Cazzolla Gatti, PhD, conferențial al Institutului de Biologie al Tomsk State University și cercetător asociat al departamentului de silvicultură și resurse naturale al Purdue University

Frică: Schimbările climatice și ce vor însemna pentru natură și societățile umane.

Speranță: Nu sunt optimist legat de șansele generației actuale de „lideri” de-a rezolva problemele climatice, însă tinerii îmi dau speranțe.

— Robert Max Holmes, director adjunct și cercetător principal, Woods Hole Research Center

Frică: Inteligența artificială, schimbările climatice, putem hrăni nouă miliarde de oameni?

Speranță: Inteligența artificială și CRISPR (alterarea bolilor ereditare prin editarea ADN-ului). Să se noteze că am menționat inteligența artificială de două ori. Întotdeauna folosesc analogia cu puterea nucleară: poate porni un război, însă poate și să ofere energie omenirii.

— Jules Jaffe, cercetător oceanograf al Laboratorului de Fizică Marină, Scripps Institution of Oceanography, University of California, San Diego

Frică: Societatea nu va băga în seamă avertismentele deja existente și nu-și va aduce aminte de lecțiile importante aduse de diverse crize de mediu. Unii încă cred că mai multă informație și mai multe date ne vor salva, însă dacă schimbările climatice (și cercetarea psihologică) ne-a învățat ceva, acela e faptul că mai multă informație nu va schimba părerile și comportamentul cuiva. Nici tehnologia nu ne va salva, ea ne-a băgat de fapt în bucluc.

Speranță: „Speranță” e un cuvânt periculos. Asta facem când simțim că am pierdut controlul sau nu avem puterea de a face mai mult. „Sperăm” că altcineva va rezolva problema sau că un om de știință va cerceta până ne va scoate din belea. Încurajez oamenii să nu spere, ci să facă. Fă ceva.

— Jennifer Lavers, cercetător al Institutului de Studii Marine și Antarctice, University of Tasmania, Australia

Frică: Schimbările climatice, faptul că am putea în curând să avem mai mult plastic decât pești în oceane și că actuala stare de fapt ne îndreaptă spre a șasea extincție în masă a planetei. Mic memento: ultima extincție în masă a fost cauzată de un asteroid lat de zece kilometri care a lovit planeta cu echivalentul energetic a peste un milion de bombe nucleare. Noi suntem noul asteroid.

Speranță: Studenții mei. Cred în știință, urăsc ura și fac niște chestii al naibii de deștepte pentru a ajuta lumea cu acele dispozitive despre care toți spunem că ne topesc creierii.

— Douglas McCauley, conferențiar în științe marine, University of California, Santa Barbara

Frică: Din cauza incapacității de a gândi măcar un pic pe termen lung, ne îndreptăm spre un viitor distopic asemeni oricărui film science fiction recent pe care l-ai văzut (incluzând Mad Mad: Fury Road și Elysium).

Speranță: Oamenii se adaptează. Așa am ajuns unde suntem acum.

— Asia Murphy, fotograf de wildlife, scriitoare, doctorandă în ecologie la Pennsylvania State University

Frică: Creșterea diviziunii la nivel global pe motive de etnie, religie și rasă.

Speranță: O mulțime de tinere au ieșit din carapace pentru a-și dedica vocea pericolelor societății.

— Dr. Eucharia Oluchi Nwaichi, biochimist, specialistă în știința solului și toxicolog, University of Nottingham, Marea Britanie

Frică: Răspândirea părerilor și perspectivelor în detrimentul probelor, mai ales în cazul biologiei și geneticii.

Speranță: Angajamentul susținut pe care-l văd la oameni legat de știință, viață și ceilalți.

— Melissa Wilson, biolog computațional, lector, Arizona State University

Frică: Președintele Statelor Unite poate face un grup mare de oameni să-și bat joc public de o femeie care susține că a fost agresată sexual. Multor oameni le place răutatea publică și bullying-ul.

Speranță: Există mulți oameni buni și deștepți.

— Paul Shepson, expert în științe atmosferice, Statele Unite

Frică: Oamenii.

Speranță: Oamenii.

— Huey-Jen Jenny Su, expert în poluare atmosferică și președinte al Universității Naționale Cheng Kung, Taiwan

Frică: Guvernele și alte surse de informații care au fost în mod tradițional de încredere vor continua intenționat să inducă oamenii în eroare în privința descoperirilor științifice, lucru care va împiedica factorii de decizie să facă ce e mai bine pentru umanitate.

Speranță: Guvernele locale și ONG-urile fac o treabă foarte bună când acceptă faptele și fac schimbări necesare pentru a îmbunătăți mediul și sănătatea.

— Pamela Templer, profesor al departamentului de biologie și director al programului doctoral de biogeoștiință, Boston University

Frică: Progresul lent în contracararea celei mai mari amenințări: schimbările climatice.

Speranță: Fuziunea multor afaceri, industrii, biserici și studenți, toți pentru a grăbi progresul.

— Diana Wall, director al School of Global Environmental Sustainability și profesor de biologie, Colorado State University

Frică: Topirea unor părți din calotele glaciare ale Groenlandei și Antarcticii, care ar putea cauza creșteri substanțiale ale nivelului mării.

Speranță: Automobilele electrice automate ar putea să ne schimbe viața în viitor.

— Bin Wang, profesor de științe atmosferice, University of Hawaii, Manoa

Frică: [Eșecul] păstrării valorilor noastre pe măsură ce lansăm inteligența artificială în toate câmpurile de activitate umană.

Speranță: Întrebările copiilor.

— Paul-Olivier Dehaye, matematician și fondator al PersonalData.IO, Elveția

Frică: Când vor face alegeri, factorii decizionali vor apela la convingeri ideologice mai degrabă decât la gândirea bazată pe dovezi.

Speranță: Mobilizarea socială și diseminarea deschisă a informației facilitată de social media.

— Davina Durgana, statistician în drepturile omului la nivel internațional, Statele Unite

Frică: Schimbările climatice și întoarcerea fascismului, care se alimentează una pe cealaltă.

Speranță: Femeile, care se ridică și își revendică partea lor de putere și responsabilitate.

— Izabella Łaba, profesor de matematică, University of British Columbia, Canada

Frică: Instinctul uman de a se complace care se concentrează pe prezent în detrimentul recunoașterii și asumării ramificațiilor pe termen lung ale deciziilor noastre.

Speranță: O lume tot mai conectată poate înlesni inovația socială care ne va ajuta să îmbunătățim condiția umană pentru a nu rămâne miopi și concentrați pe câștigurile de moment.

— Michele Mosca, co-fondator al institutului de calcul cuantic al University of Waterloo, profesor în cadrul Departamentului de Combinatorică și Optimizare al Facultății de Matematică și membru fondator al Institutului Perimeter pentru Fizică Teoretică, Waterloo, Canada

Frică: Tot mai multă lipsă de respect pentru adevăr, logică, raționalism și empatie, lucru sugerat de creșterea xenofobiei și a fundamentalismului religios la nivel mondial.

Speranță: Când explic un nou concept științific unei fetițe de zece ani, iar ochii ei se aprind când exclamă „cât de mișto!”.

— Shobhana Narasimhan, fizician teoretician, Centrul de Studii Științifice Avansate Jawaharlal Nehru, Bangalore, India

Frică: Trăim într-o perioadă în care schimbările tehnologiei sunt mai rapide decât viteza de adaptare a societății. Mașinile vor putea să execute multe din sarcinile care sunt acum executate de către oameni, făcându-ne să ne întrebăm ce vor face cei înlocuiți. Multe din deciziile la nivel etic pe care aceste mașini le vor lua vor fi ascunse privirii, în algoritmii care le acționează.

Speranță: Barierele puse în calea diseminării informației s-au redus substanțial, oamenii care ar putea contribui la soluții fiind astfel mult mai predispuși la a cunoaște problemele cu care ne confruntăm. E mai probabil să putem găsi soluții aducând la un loc oameni din multiple discipline.

— Chetan Nayak, director al Station Q, Microsoft Quantum și profesor de fizică, University of California, Santa Barbara

Frică: Avem atât de mulți oameni pe planetă încât devine neguvernabilă și de necontrolat. Suntem martori, în mod repetat, la greutățile întâlnite în formarea unui sistem stabil de guvernare care să lucreze pentru a aduce îmbunătățiri pe termen lung pentru toată lumea și care să nu fie deturnat de interesele pe termen scurt ale celor puternici sau bogați sau de starea de bază a celor care nu sunt dispuși să-și bată capul.

Speranță: Numărul celor care vor și pot să facă lucrurile mai bine, precum și dorința oamenilor de a fi inspirați. Personal, sunt foarte inspirată de cât de multe lucruri am învățat în ultimul secol și de ingeniozitatea și perseverența care au condus la aceste realizări.

— Lisa Randall, profesor de fizică Frank B. Baird Jr., Harvard University

Frică: Ca om de știință ce lucrează în laborator, cred foarte tare în spiritul de echipă. Așa că grija mea cea mai mare este că nu vom lucra împreună, bazându-ne pe fapte și principii științifice, pentru a rezolva unele din cele mai mari probleme ale lumii.

Speranță: Vom continua să progresăm la nivelul cercetării fundamentale, împreună cu dezvoltarea revoluționară de tehnologii care vor ridica nivelul de trai pentru un procent tot mai mare de oameni.

— Jun Ye, membru asociat al JILA, National Institute of Standards and Technology, și al University of Colorado

Frică: Deconectarea umanității de la natură.

Speranță: Rezistența naturii și gradul de conștientizare al noilor generații.

— Selen Atasoy, cercetător post-doctoral în neuroștiințe, University of Oxford

Frică: În pofida progresului pe care l-am atins, știința continuă să creeze și să perpetueze nedreptăți și disparități sociale.

Speranță: Mult mai mulți oameni de știință sunt conștienți de modurile în care știința a contribuit la perpetuarea nedreptăților și lucrează din greu pentru a îndoi acul către dreptatea socială.

— Mónica Feliú-Mójer, neurobiolog, director pe probleme de comunicare și promovare, Ciencia Puerto Rico

Frică: Erodarea accesului adecvat la servicii medicale pentru mulți oameni din Statele Unite, incluzând cazul sănătății reproductive (în special îngrijirea prenatală, contracepția și avortul).

Speranță: Implicarea politică a tinerilor pe care-am văzut-o de la alegerea lui Trump încoace, în mod special tinerele care conduc mișcarea pentru dreptate pe probleme de reproducere.

— Carole Joffe, profesor de obstretică, ginecologie și științe ale reproducerii, ANSIRH (Advancing New Standards in Reproductive Health), și profesor emerit de sociologie, University of California, Davis

Frică: Suprapopularea.

Speranță: Știința și tehnologia.

— Jingmei Li, cercetător, Genome Institute, Singapore

Frică: A patra revoluție industrială și inteligența artificială sunt aici și vor transforma societăți întregi. Dacă aceste lucruri nu sunt tratate adecvat, umanitatea poate fi afectată negativ.

Speranță: Tot mai multe guverne din țări în curs de dezvoltare văd știința, tehnologia și inovarea ca stâlpi de bază ai societății.

— Tebello Nyokong, profesor emerit de chimie medicală și nanotehnologie, Rhodes University, Africa de Sud

Frică: Pare din ce în ce mai mult că ne îndreptăm spre o coliziune cu forțe puternice pe care nu le înțelegem cu adevărat. Nu e ca la începutul erei industriale sau ca-n cazul dezvoltării rapide a tehnologiei moderne, când descoperirile și realinierile din societate păreau să dea naștere la speranță și entuziasm față de ce ne așteaptă. Gândește-te, în schimb, la dezvoltarea naționalismului în toate colțurile lumii, la inteligență artificială, rețelele sociale ca megafon pentru orice extremist, precum și eșecul luptei cu schimbările climatice. Mă îngrijorează mult ce-ar putea să aibă de înfruntat nepoții mei.

Speranță: Potențialul extraordinar al generațiilor tinere de a ataca probleme enorme cu idei proaspete, fără a fi intimidați de eșecurile trecute și confortabili cu complexitatea. Asta și fericirea pură de pe fețele copiilor, ale nepoților mei, ale copiilor din toată lumea.

— Irwin Redlener, președinte emerit și co-fondator al Children’s Health Fund, director al Centrului Național pentru Pregătirea Împotriva Dezastrelor din cadrul The Earth Institute, Columbia University, precum și profesor al școlii de medicină a Columbia University

Frică: Răspândirea dezinformării online, având în vedere că poate avea consecințe imediate în lumea reală.

Speranță: O nouă generație de biotehnologii puternice (editarea genomului, imunoterapie împotriva cancerului etc.) va deschide accesul spre descoperiri foarte importante legate de medicamente, terapie clinică și sănătatea umană.

— Arun Sharma, cercetător asociat în genetică, școala de medicină a Harvard University

Frică: Lipsa unui leadership politic implicat și constructiv și a unui discurs politic pe măsură. Donații politice nelimitate și secrete duc la pervertirea procesului politic, rezultând într-o lipsă de leadership, de planificare pe termen lung pentru țară și la creșterea riscului corupției.

Speranță: Avem o mulțime de tineri deștepți care sunt mult mai bine educați și au mult mai multe resurse decât generațiile precedente. Cu siguranță vor modela o lume mai bună, corectă și mai prietenoasă cu mediul.

— Hugh R. Taylor, Consiliul Internațional al Oftalmologiei, Melbourne Laureate Professor, președinte al diviziei de sănătate oculară pentru populații indigene din cadrul University of Melbourne, Australia

Frică: Cam tot ce e prezentat în filmul „science fiction” WALL-E va deveni realitate.

Speranță: Copiii din ziua de azi știu că periatul dinților previne cariile, dar și că activitatea umană contribuie în mod capital la schimbările climatice.

— Tabetha Boyajian, astrofizician, Louisiana State University

Frică: Petrec mare parte a zilei gândindu-mă la univers: nașterea, viața și moartea sa. Îmi fac griji legate de viitor? Nu.

Speranță: [Citat din Galileo Galilei:] „Cartea naturii ne stă deschisă în fața ochilor.” Sunt atât de multe fenomene frumoase în univers de descoperit și împărtășit.

— Robert Caldwell, fizician teoretician și profesor de fizică și astronomie, Dartmouth College

Frică: Suprapopularea Pământului. Resursele se vor împuțina. Efectele noastre asupra planetei vor crește. Suntem pe una din multele planete care găzduiesc viața. Poate că acesta este ciclul natural al organismelor avansate.

Speranță: Găsirea de exemple de bunătate în umanitate. Chiar și după dezastre și războaie găsim astfel de exemple. Asta-mi dă speranță că vom găsi o modalitate de a merge mai departe.

— Leroy Chiao, PhD, fost astronaut NASA și comandant al Stației Spațiale Internaționale, director general executiv și co-fondator al OneOrbit LLC, Statele Unite

Frică: Gândirea pe termen scurt. Oamenii au creat probleme existențiale care se manifestă pe o scară de sute de mii de ani. Și totuși, indivizii, companiile și guvernele gândesc și planifică pentru următorul trimestru, an sau, în cel mai bun caz, pe durata vieții noastre.

Speranță: Universul este destul de mare încât undeva anume să poată exista și viață cu adevărat inteligentă.

— Matthew Colless, director al Școlii de Cercetări Astronomice și Astrofizice, Australian National University

Frică: Diferența crescândă dintre frontierele cercetării științifice și educația științifică generală. Care va fi impactul asupra societății când nimeni nu mai știe cum funcționează nimic, iar mizele sunt mai mari ca niciodată?

Speranță: Mama Terra ne va ierta când vom decide, în mod colectiv, să schimbăm cursul.

— Justin Crepp, fizician, conferențiar și director al Engineering and Design Core Facility, University of Notre Dame

Frică: Schimbările climatice. În ritmul acesta, mă întristează să mă gândesc cum va arăta lumea peste o sută de ani. Nu voi mai trăi, dar poate că fiul meu da. Nu vreau să fie nevoit să se mute pe Marte.

Speranță: Oamenii sunt foarte deștepți. Putem nu doar să ne gândim la soluții pentru a rezolva probleme, dar suntem și capabili de invenții remarcabile. Același avânt care ne-a împins să explorăm planeta, să mergem în spațiu și să ne gândim la cosmos ne-a dat capacitatea cerebrală necesară pentru a supraviețui și sper că o va face mereu.

— Katherine Freese, profesor George Eugene Uhlenbeck de fizică la University of Michigan, Ann Arbor, și profesor de fizică invitat, Universitatea din Stockholm, Suedia

Frică: Vom continua să ignorăm toate dovezile schimbărilor climatice și strănepoții noștri vor privi înapoi spre epoca noastră și se vor întreba cum am putut să ne complacem atât de tare.

Speranță: Uneori vedem o sclipire a ce e mai bun în umanitate chiar când lovește tragedia. Asta îmi dă speranța că indiferent cât de rău ajungem, putem să ne ajutăm unii pe alții pentru a face situația mai bună.

— Haley Gomez, astrofizician, director în cadrul Școlii de Fizică și Astronomie a Cardiff University, Marea Britanie

Frică: Obișnuința noastră tot mai mare cu fascismul și eșecul în lupta cu schimbările globale vor interacționa în mod dezastruos.

Speranță: Faptul că mișcarea #MeToo chiar poate să se întâmple acum demonstrează că am progresat în ultimii 30 de ani.

— Mark Halpern, profesor în cadrul departamentului de fizică și astronomie, University of British Columbia, Canada

Frică: Nu numai lipsa alfabetizării științifice din societate, ci și glorificarea acestei lipse.

Speranță: Să văd speranța, inspirația și motivația generațiilor mai tinere, studenții care vin la mine întrebându-mă despre asta și dorind să se implice în viitorul spațial al umanității.

— Tanya Harrison, expert în planetologie, director de cercetare al Space Technology and Science Initiative din cadrul Arizona State University, colaborator științific al misiunilor Mars Opportunity și Mars 2020

Frică: Lipsa temperamentului științific și tăierile de fonduri s-ar putea să ne oprească din a susține noi experimente fizice de proporții sau telescoape spațiale pentru a descoperi misterele energiei întunecate, materiei întunecate și ale gravitației cuantice în decursul vieții noastre.

Speranță: Parteneriatele internaționale pentru cercetare fundamentală și impactul acestora asupra tehnologiilor de ultimă oră și asupra educației ar putea îmbunătăți relațiile geopolitice. Asta ar putea oferi stimulente industriilor tehnologice și națiunilor în curs de dezvoltare să dedice științei mai multe resurse.

— Karan Jani, PhD, astrofizician în unde gravitaționale, Center for Relativistic Astrophysics, Georgia Institute of Technology, și om de știință în cadrul experimentului LIGO

Frică: Folosirea abilităților noastre intelectuale în procesul de accelerare a dispariției noastre din univers.

Speranță: Folosirea abilităților noastre intelectuale pentru a accelerara aprecierea noastră față de univers.

— Chung-Pei Ma, profesor Judy Chandler Webb de astronomie și fizică, University of California, Berkeley

Frică: Schimbările climatice cauzate de oameni. Sistemele noastre sociale și politice, precum și sistemul de știri din mass media, se descurcă foarte prost când trebuie să răspundă unor probleme care se acumulează și se mișcă încet, la fel cum se descurcă foarte bine când răspund mult prea insistent unor probleme minore, dar demne de știri.

Speranță: Răspândirea șanselor și accesului la informații și educație în rândul unor grupuri care nu au avut aceste șanse în trecut: creșterea echitabilității, remedierea nedreptăților și mărirea dramatică a grupului de oameni care lucrează pentru a rezolva probleme.

— Bruce Macintosh, profesor de fizică, Kavli Institute for Particle Astrophysics and Cosmology, Stanford University

Frică: Demoidioțenia. Cele mai importante acțiuni, cele care afectează viitorul la nivel național și global, nu pot fi lăsate pe mâinile celor care pot fi aleși. Un doctor prost poate ucide câțiva pacienți, însă un politician sau un bancher prost pot rade populații întregi.

Speranță: Nu văd de unde ar trebui să vină speranța.

— Daniele Mortari, profesor de inginerie aerospațială, Texas A&M University

Frică: Întoarcerea obscurantismului sau a lipsei progresului, în cazul multor teme (negarea poluării sau a schimbărilor climatice, statutul femeii etc.).

Speranță: Să vezi steluțe în ochii copiilor când vorbesc despre știință (în general sau despre astronomie în special). Da, cosmosul este uimitor și al vostru să-l descoperiți!

— Yaël Nazé, autoare și astrofizician, Universitatea din Liège, Belgia

Frică: Un conflict nuclear mondial și posibilitatea unei ierni nucleare. Am ajuns să ne complacem când vine vorba de conflicte nucleare și de posibilitatea anihilării la nivel global.

Speranță: Tehnologiile de captare a carbonului. Încă nu au ajuns unde ar trebui să fie, însă avansează dramatic la nivel de cost și viabilitate. Inversarea efectelor schimbărilor climatice și a migrației în masă ne determină nu numai să scădem emisiile, ci și să îngropăm înapoi CO2-ul în rocă.

— Sarah Rugheimer, astronom, astrobiolog și cercetător asociat al departamentului de fizică atmosferică, oceanică și planetară, University of Oxford

Frică: Nu prea am frici. Sunt optimist față de viitorul umanității și al vieții pe planeta noastră și dincolo de ea.

Speranță: Evoluția tehnologiei din ultimii 50 de ani arată cât de creativă poate să fie umanitatea. Sunt optimist și cred că ne va fi mai bine și vom fi mai bine integrați în secolul 22, chiar și dacă nu vom locui toți pe aceeași planetă.

— Dimitar D. Sasselov, profesor de astronomie și director al Origins of Life Initiative, Harvard University

Frică: Implicațiile inteligenței artificiale la nivelul societății și economiei, precum și potențialul acesteia de a fi folosită greșit în multe moduri. Nu cred că lumea înțelege amenințările pe care le va aduce inteligența artificială.

Speranță: Bunătatea, curiozitatea și inventivitatea umanității. Nu facem întotdeauna lucrurile în cel mai bun mod posibil, dar la modul general specia noastră are, în nucleul ei, o bunătate sinceră datorită căreia am progresat mult în modul în care administrăm planeta și pe noi înșine.

— Alan Stern, planetolog, principal investigator al misiunii New Horizons către Pluto a NASA, director pentru cercetare al Moon Express

Frică: Prejudecățile care se insinuează înapoi în toate aspectele societății: ne-am pierdut capacitatea de a pune la îndoială și de a lupta pentru adevăr. Mă îngrijorează numărul celor pe care îi pierde cercetarea științifică deoarece sunt plictisiți de politicile arhaice construite să-i protejeze pe profesorii albi, cei care sunt frustrați de ineficiența lumii academice și de ritmul incredibil de încet al acesteia.

Speranță: Tinerii și puterea rețelelor. Ei pun la îndoială politici învechite, contestă stereotipuri și ne dau o lecție despre cum trebuie să vorbim cu voce tare despre ce este corect.

— Jess Wade, fizician, Blackett Laboratory, Imperial College London

Frică: Infiltrarea aparent inexorabilă a capitalismului neoliberal în toate aspectele existenței umane.

Speranță: Adolescenții.

— Lucianne Walkowicz, Chair Baruch S. Blumberg în astrobiologie la Biblioteca Congresului Statelor Unite și astronom la Planetariul Adler din Chicago

Articolul a apărut inițial pe VICE US/Motherboard.