Bancherii care au distrus vieți cu criza financiară sunt mai bogați ca niciodată

Se știe deja că niciunul dintre directorii de bănci n-au fost condamnați la închisoare pentru activitățile frauduloase care au declanșat criza financiară. Dar un nou studiu arată că mulți dintre bancherii seniori care au avut legătură cu criza financiară n-au suferit absolut deloc din cauza ei. Toți și-au păstrat joburile, ba chiar au fost promovați între timp.

Și cel mai nasol e că cea mai plauzibilă explicație pe care au găsit-o cercetătorii pentru faptul că managementul n-a concediat oamenii care au distrus economia e că n-au vrut să-și recunoască propriile eșecuri ca șefi. Și dacă nimeni de pe Wall Street nu vrea să vadă problema, iar administrația Trump e ticsită de bancheri, e clar că frauda se va extinde și va afecta atât consumatorii, cât și investitorii, în timp ce directorii vor trece totul cu privirea.

Studiul a fost efectuat de John Griffin și Samuel Kruger de la Universitatea Texas-Austin și Gonzalo Maturana de la Universitatea Emory. Aceștia au urmărit 715 indivizi implicați în credite rezidențiale ipotecare între anii 2004 și 2006, inclusiv pe managerii seniori care au semnat contractele.

Aceste contracte au fost cărămizile care au stat la baza crizei, niște grămezi de împrumuturi toxice aprobate investitorilor care n-au știut nimic despre calitatea lor foarte proastă. De la criză încoace, băncile mari care au acordat astfel de împrumuturi au plătit guvernelor compensații de peste trei sute de miliarde de dolari și au recunoscut că au făcut greșeli grave.

Autoritățile au încercat să influențeze cultura corporatistă astfel încât băncile să descurajeze comportamentul nociv și să-i pedepsească pe cei responsabili. Dar până acum nimeni n-a studiat dacă amenzile civile mari au dus la creșterea disciplinei interne. Așadar, cercetători au comparat carierele bancherilor care au acordat creditele ipotecare toxice, după criză, cu ale altor angajați care n-au fost implicați în activități frauduloase.

„N-am găsit nicio dovadă că bancherii seniori de ai marilor bănci au avut de suferit în urma crizei în comparație cu colegii lor", au scris Griffin, Kruger și Maturana.

În 2006, conform studiului, 85 de procente dintre bancherii vinovați rămăseseră în industria financiară, iar 63 de procente fuseseră promovați în egală măsură cu colegii lor. S-au putut transfera la bănci concurente, iar Bank of America, JPMorgan Chase și Citigroup chiar au angajat masiv bancheri cu trecut fraudulos. Nu a existat nicio pedeapsă la scară largă a vinovaților.

Angajații firmelor mai mici au fost loviți mai tare după criză. Dar există o explicație simplă pentru asta: Piața creditelor ipotecare a dispărut după criză. În timp ce băncile mari au avut abilitatea de a implica bancheri frauduloși în operațiunile lor majore, firmele mai mici n-au putut face asta.

Studiul nu vrea doar să dovedească această lipsă de consecințe, ci încearcă să și explice de ce s-a întâmplat. Dovezile contrazic ideea că cei mai vinovați manageri seniori sau cei care au cauzat cele mai mari penalizări au fost trași la răspundere sau că pedepsele disciplinare au fost doar amânate până în momentul dezvăluirii publice a fraudelor.

Cercetătorii au concluzionat că o explicație principală ar fi că „managementul superior e preocupat că aplicarea de pedepse disciplinare la scară largă ar însemna recunoașterea unor greșeli grave." Cu alte cuvinte, dacă directorii ar fi concediat prea mulți bancheri pentru fraudă, ar fi recunoscut că n-au știut să controleze situația și și-ar fi pus în pericol propriul job. Directorii sunt dispuși să pedepsească fraude mici, dar ezită să facă asta atunci când greșelile s-au petrecut din cauza lipsa lor de atenție. Așa că au acceptat explicațiile care susțineau că criza a fost rezultatul unei isterii în masă, că nimeni n-a fost cu adevărat responsabil și și-au mutat angajații pe alte posturi din companie.

Cu alte cuvinte, acești bancheri erau prea mari ca să dea greș, prea importanți ca să poată avea cu adevărat probleme.

Această teorie alterează percepția că Wall Street ar fi mai sigură acum decât înainte de 2008. Dacă reacția la fraudele comise în întreaga industrie a fost ca superiorii să pretindă că n-au existat, bineînțeles că ne putem aștepta la mai multe fraude în viitor. Și fix asta pare să se întâmple. Băncile au fugit de pe piața creditelor cu împrumuturi cu grad mare de risc, după ce creșterea numărului cazurilor de neplată a ridicat întrebări legate de aceleași fraude de acum un deceniu. Consecințele crizei, de la rigidizarea cursurilor de schimb valutar până la clienții înșelători cu conturi false, sugerează același triumf al profiturilor pe termen scurt în defavoarea eticii. Și acestea sunt doar abuzurile despre care știm azi.

Toate acestea se întâmplă pentru că indivizii vinovați n-au fost trași direct la răspundere. După cum concluzionează cercetătorii, „aceste rezultate le transmit un mesaj experților financiari, și anume, că practicile abuzive și fraudele nu vor avea niciun fel de consecințe asupra lor." Dacă ai contribuit la cea mai nasoală criză financiară de la Marea Criză Economică încoace și ți-ai păstrat jobul, de ce te-ai teme de consecințele următoarei tale mânării?

Urmărește-l pe David Dayen pe Twitter.