Am vizitat vechile capcane pentru turiști din Egipt

„Acum patru ani, nu puteai arunca un ac pe-aici de câți turiști erau”

de John Beck

3.7.14

„Acum patru ani, nu puteai arunca un ac pe-aici de câți turiști erau”, îmi spune Essam El Zawawy și-mi arată strada din fața magazinului unde lucrează, chiar în fața piramidelor din Gizeh.

Strada e pustie, cu excepția unui taxi parcat în apropiere și a doi bărbați care beau ceai și fumează. „Pe atunci era ca o mare petrecere, ca mulțimile din Piața Tahrir în timpul revoluției”, își amintește el de demonstrațiile care l-au doborât pe președintele Hosni Mubarak în 2011.

Publicitate

Dar revoluția a afectat industria turismului din Egipt. Doborârea lui Mubarak de la putere a fost începutul unei perioade de neliniște și instabilitate politică. A urmat la conducere Mohamed Morsi – primul președinte egiptean ales prin vot democratic, care a fost și el înlăturat din funcție de armată. Apoi, noul guvern susținut de armată a lansat o campanie violentă împotriva suporterilor săi în timpul căruia sute de persoane și-au pierdut viața și câteva mii au fost arestate. Au urmat avertismente pentru turiștii din multe țări și aceștia s-au ținut la distanță de Egipt.

Turismul era responsabil pentru mai mult de unsprezece procente din PIB-ul Egiptului și una din opt persoane lucra în turism, spun cifrele oficiale. Dar prin 2013, veniturile au scăzut de la 12,5 miliarde de dolari în 2010 la 5,8 miliarde de dolari; numărul vizitatorilor a scăzut de la 14,7 milioane la 9,5 milioane în aceeași perioadă. Ministrul turismului, Hisham Zaazou, a declarat că ultimul an a mers cel mai prost din istoria modernă.

Iar 2014 merge și mai prost. Numărul vizitatorilor a continuat să scadă în ultimele 12 luni, iar în luna aprilie, numărul turiștilor a scăzut cu 22 de procente față de anul trecut, a spus ministrul turismului.

Cairo, pe vremuri o destinație turistică extrem de populară, a devenit punctul focal al turbulențelor și, din această cauză, a fost cel mai afectat. Planul „pragmatic” al ministrului turismului de a ignora orașul în reclamele la vacanțe în Egipt nu a funcționat. Vizitatorii care s-au încumetat să se aventureze în țară au preferat stațiunile mai ieftine și mai liniștite precum Sharm el-Sheikh de la Marea Roșie.

Publicitate

În capitală, impactul e evident. Doar o mână de vizitatori mai vizitează faimosul Muzeu Egiptean, care adesea e înconjurat de soldați, poliție și vehicule armate gata să prevină sau să disperseze demonstrațiile din Piața Tahrir. Bazarurile pentru turiști sunt goale, vânzătorii sunt disperați, iar hotelurile sunt pustii – mai vezi doar câte un om de afaceri sau un jurnalist.

Alegerea noului președinte Abdel Fattah el-Sisi – fostul șef al armatei care l-a doborât pe Morsi – a readus speranța că va crește din nou stabilitatea în țară și, prin urmare, și numărul de turiști. Cei care au multe guri de hrănit consideră drepturile civile un lux. „Am o afacere, am familie și mă tem…Cred că Sisi va face ceva bun pentru țară și turiștii se vor întoarce”, spune Zawawy cu speranță în glas. „De asta l-am votat.”

Magazinele care înainte vindeau papirus, parfumuri și suveniruri pentru turiști lângă piramidele din Gizeh s-au închis. Proprietarii de magazine rămași le oferă turiștilor tururi ghidate ale orașului pentru a-și suplimenta veniturile. Fotografii de John Beck.

Un bărbat doarme în fața unui magazin părăsit lângă piramide. Sunt mai mulți ghizi decât turiști.

Și piramidele sunt aproape abandonate. Înăuntrul complexului mai găsești doar bărbați și băieți cu cămile și cai.Unii sunt triști și resemnați. Alții sunt disperați și agresivi, trag de turiști să-i fotografieze pe cămilă până când îi conving să le dea măcar niște mărunțiș.

Publicitate

Tarabele din fața piramidelor, unde vânzătorii își vindeau mărfurile turiștilor, sunt goale. Mai există câțiva vânzători de suveniruri. Unii cu mai puține scrupule au început să vândă bucăți din piramide.

Cămilele stau degeaba lângă piramide, în așteptarea turiștilor care vor să le călărească sau să se pozeze cu ele. Zawawy a spus că înainte de 2011 erau prea mulți vizitatori și abia făceau față. „Fugeam de turiști, eram obosiți, nu mai aveam chef de ei.”

La câțiva kilometri de piramidele din Gizeh, Satul Faraonic promite să aducă vechiul Egipt la viață. Atracția principală e reproducerea unei vechi așezări egiptene și o mică selecție de muzeuri, dintre care unul e dedicat fostului președinte Anwar Sadat căruia îi afișează periuța de dinți și uleiul de păr.

Ghidul Ahmed Hosny ne-a spus că satul avea peste trei sute de angajați înainte de revoluție, dar acum au mai rămas vreo două sute. Și e clar că numărul lor îl depășește cu mult pe cel al turiștilor. Vineri, în cea mai aglomerată zi a săptămânii pentru sat, singurii vizitatori care vor versiunea engleză a turului sunt doi turiști olandezi.

„De la revoluție încoace vine puțină lume, oamenii sunt speriați”, spune Hosny. Și el speră că alegerea lui Sisi va restaura o oarecare normalitate. „Am suferit foarte mult. Egiptenii speră că, odată cu alegerea lui Sisi, violențele și suferința vor lua sfârșit.”

Panourile de la intrarea în Satul Faraonic sugerează că numărul de vizitatori n-a fost prea mare luna trecută.

Publicitate

Turul începe cu o excursie cu barca în jurul satului, care e situat pe o insuliță în mijlocul Nilului. O voce de pe fundal, scoasă parcă dintr-un film de acțiune atmosferic din 1980, prezintă statuile vechilor zei egipteni și spune povestea lui Moise găsit în coșuleț. Actorii reproduc scene domestice sau din viața la fermă.

Un bărbat și un manechin pozează ca niște vechi pictori egipteni. Actorii mai recreează diverse arte și comerțuri, printre care sculptura, mumificarea, fabricarea de bere și vin. Fiecare actor repetă încet aceleași sarcini pentru fiecare grup de turiști, apoi strică tot ce a făcut și o ia de la capăt pentru următorul grup.

Turul începe cu o mică reproducere a Templului din Luxor. Ghidul instruiește turiștii să-i ceară permisiunea de a intra unui actor îmbrăcat în piele falsă de leopard care joacă rolul unui înalt preot. Același actor joacă rolul unui cerșetor sărac în altă secțiune a turului.

În interiorul unei reproduceri după o casă de nobili, „soția nobilului” stă într-un alcov cu o coroană de carton pe cap.

Și grădina zoologică din Gizeh încearcă să atragă turiști, deși n-a apărut niciunul weekendul trecut. Acest lucru a avut un impact imens asupra bugetului grădinii zoo, pentru că turiștii plătesc intrarea de șase ori mai scump decât localnicii.

Parcul zoo e situat aproape de Universitatea din Cairo, unde au existat ciocniri frecvente între protestatari și forțele de securitate și Piața Nahda, unde vara trecută s-au desfășurat mari proteste care au fost dispersate brutal de armată.

Publicitate

Grădina zoologică condusă de stat a apărut la știri la sfârșitul anului trecut după ce presa locală a raportat că o girafă de acolo s-a sinucis (personalul spune că a fost un accident). Trei urși negri au murit în luna mai în circumstanțe necunoscute pe care conducerea le-a numit „revolta urșilor”. Angajații încearcă să convingă vizitatorii să le facă fotografii cu puii de leu.

O cămilă mănâncă o bucată de morcov de pe capul unui copil egiptean. Personalul grădinii zoologice le oferă turiștilor ocazii de a face fotografii, în speranța că vor primi bacșiș.

Un ghișeu închis.

Un băiat stă în fața secțiunii cu măști din zoo. Magazinele cu suveniruri au puțini clienți și câteva restaurante și cafenele s-au închis.

Un bărbat se odihnește pe o bancă înconjurat de gunoaie. Grădina e vizitată de egipteni, care plătesc o taxă de intrare foarte mică și care nu sunt interesați de animale, ci de unul dintre puținele spații verzi din oraș.