FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Andrei Pleșu președinte?!

Eu m-aș băga voluntar în campania lui. Aș strânge semnături și aș ajuta cu ce aș putea! Voi ce ați face? V-ar plăcea un președinte ca A. Pleșu?

Săptămâna trecută Dragoș Paul Aligica lansa spre dezbatere ideea că Andrei Pleșu ar fi un foarte bun președinte. E lăudabil gestul acestuia, să se gândescă că România ar putea fi condusă de Pleșu. Sunt unul dintre fanii lui, care îi citește posturile din Dilema sau de pe blogul Adevărul. Despre frumusețea uitată a vieții am parcurs-o de două ori anul trecut, deși nu sunt un mare fan de beletristică.  Îmi place A. Pleșu pentru ce spune și pentru ce gândește. Problema e că el reprezintă doar o minoritate, pe intelectuali, pe cei din clasa mijlocie, pe hipsteri… probabil pe cei care protestează în fiecare duminică. Iar la vot în ultimul timp nu au venit nici intelectualii, nici clasa de mijloc, ci maneliști și cocalari sau oamenii săraci care și-au vândut votul pentru un kil de ulei sau doi mici. Asta e România adevarată, iar Pleșu nu ar putea fi președinte într-o asemenea țară.

Publicitate

Încercam să raspund pe blogul personal la întrebarea cărții lui Boia De ce e Romania altfel? și îl citam pe A.Plesu: « NATO  încearcă să ne organizeze, UE încearcă să ne domesticească. Degeaba. Ţine cu dinţii de specificul lui naţional. Şi tocmai de aceea sunt pesimist. Cred că, nu ne vom schimba niciodată. Străzile vor rămâne mereu betege, pline de gropi şi asfaltate cu gumilastic, autostrăzile, dacă vor exista, vor fi nişte şantiere perpetue, şoferii profesionişti sau amatori" vor conduce bezmetic, isteric, mitocăneşte. Îşi vor parca maşinile în poarta ta, în curtea ta, în sufletul tău şi, dacă protestezi, te vor înjura exterminator sau vor zâmbi suveran, de la înălţimea limuzinei proprii. Justiţia va fi mereu o loterie, ziarele vor evita orice urmă de decenţă şi de nobleţe. Limba se va strica zi de zi, televiziunile vor atinge culmi de manipulare şi trivialitate…. „Relaţiile”, pilele, bacşişul vor fi la fel de greu de înlăturat ca şi câinii vagabonzi, politicienii vor perora obscen despre patrie şi se vor gândi strict la găştile de partid şi la conturile personale… Toate scursurile vor ajunge vedete, toţi derbedeii vor deveni campioni ai dreptăţii. Vom fi sufocaţi de proasta creştere, de incultură, de muzică proastă şi de fast-food. Prostia va avea bani, iar nepriceperea va avea putere. Aerul se va umple de invidie, ură şi băşcălie. …La noi e altfel. Neregulile, inconfortul, arbitrarul, lipsa de educaţie, nesimţirea, ilegalitatea, aproximaţia, mă rog, toată ornamentica „milenară” a ţărişoarei ilustrează o tradiţie durabilă.»

Publicitate

Anul trecut scriam despre deficitul democrației în Romania și despre corupția din sistemul romanesc. În același articol îl citam pe A. Pleșu care spunea despre politicienii români că sunt ca ciocoii de altă dată: « Încarnare a „dorinţei de putere“, iubitor de ranguri, „pofitor de onoruri“, incapabil să depăşească orizontul satisfacţiei imediate, ciocoiul nu-şi pune problema dacă merită încrederea publică, dacă poziţia lui socială corespunde unei îndemânări anume, dacă nevoia lui de a fi în fruntea bucatelor are acoperire într-o echivalentă nevoie de a fi de folos. N-are idealuri, n-are convingeri, are doar scopuri conjuncturale şi abilităţi” Şi continuă: „Politicianul e, de regulă, un profesor care s-a lăsat de profesorat, un medic care s-a lăsat de medicină, un cizmar care s-a lăsat de cizmărie. Asta în varianta bună. De multe ori, e un cizmar prost, un medic îndrăgostit mai curând de funcţie decât de meserie, un profesor fără vocaţie…  El se ţine cu dinţii de fotolii şi demnităţi pentru că n-are la ce se întoarce. Întrucît altceva nu (mai) ştie, e musai să rămînă în front până la moarte. Iubit sau nu, eficient sau nu, util sau dăunător, el se va strădui din răsputeri să se agaţe de scena publică, împotriva tuturor evidenţelor.»

Cam așa vede A. Pleșu situația. Ce să facă el ca președinte? Cum să schimbe toate rahaturile astea care se întâmplă de atâta timp? De acord, este un foarte bun om politic, are o prezență impunătoare, diplomație, prezență publică intelectuală… dar cu cine? Eu mâine l-aș vota, dar cați sunt ca mine? A. Pleșu ar fi o victimă a sistemului românesc de votare, bazat pe nepotisme și clientelisme, ar fi un Nicușor Dan… Și nu cred ca omul asta ar avea energii pentru rahaturile astea care se întâmplă la noi n campanile electorale. L-ați vedea voi pe Pleșu să apară pe la Realitatea sau pe la Antena 3 să dialogheze cu alde Ciutacu sau alți auto-declarați analiști ai poporului?

Tot A.Plesu spunea că România e o țară paradoxală și spectaculoasă pentru că funcționează așa cum este: produce forme pentru care lipsește fondul. A. Pleșu e tocmai opusul: e fondul care produce formele! Dar ce poate face un singur om, fie el și președinte? România trebuie schimbată prin deciziile fiecăruia dintre noi. Dacă fiecare dintre noi ar renunta „să funcționeze” cum dictează societatea actuală și ar lua deciziile bune… asta în cazul în care mai există conștiință și lumea poate desluși răul de bine. Dacă fiecare dintre noi am schimba la nivel de gândire și decizie un lucru rău cu unul bun, România ar arăta altcumva.

Cât despre A. Pleșu președinte: Eu m-aș băga voluntar în campania lui. Aș strânge semnături și aș ajuta cu ce aș putea! Voi ce ați face? V-ar plăcea un președinte ca A. Pleșu?

Urmăriți-l pe Grațian pe blogul său sau pe facebook.
Urmăriți-l pe Vasile pe blogul său.