FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Am rugat un istoric, un regizor și un mecanic de tren să analizeze clipul „Cumințenia Pământului”

Mecanicul de locomotivă a fost supărat că nu s-au folosit vagoanele care trebuiau.

Publicitatea cu copii n-a fost niciodată mai deprimantă. Screenshot via

Campania de strângere de fonduri pentru cumpărarea sculpturii Cumințenia Pământului a Guvernului României a ajuns într-un impas. După toate clipurile cu vedete care au apărut agresiv pe Facebook și pe TV, au strâns abia cinci sute de mii de euro din cele șase milioane care trebuiesc strânse până la finele lunii septembrie, din donațiile românilor.

Campania s-a relansat ieri printr-un video controversat, numit Cumințenia Pământului - Ultimul Tren, în care niște copii săraci suferă în fața unui tren cu care sunt furate toate valorile țării, de-a lungul epocilor. La finalul clipului, apare un alt tren care le aduce copiilor Cumințenia Pământului și ți se dă de înțeles că, dacă donezi ca o statuetă făcută în Franța să fie adusă într-un muzeu românesc, poți schimba țara în bine și poți să repari tot răul care s-a întâmplat în țara asta, chipurile doar din cauza străinilor.

Publicitate

Clipul a fost făcut gratuit de agenția Papaya Advertising, și, după cum le-a spus Robert Tinderle, șeful agenției, celor de la Hotnews: „Clientul nostru este Constantin Brancuși." E vorba de aceeași agenție care a făcut reclama la CEC Bank cu un actor care vorbea în rolul unei imagini digitalizate cu Brâncuși și campania Salvați Roșia Montană, în care Maia Morgenstern își rupe bijuteriile de pe ea, într-un mod dramatic.

Ca să înțelegem mai bine cum se vede acest clip prin ochii românilor din diverse categorii sociale, am vorbit cu un istoric, un regizor de film și un mecanic de tren.

Domnul e mecanic de locomotivă, pe ruta București - Constanța și are 45 de ani. L-am găsit azi dimineață pe la Gara de Nord, i-am arătat clipul pe mobil și a fost destul de drăguț să-mi răspundă la întrebări.

VICE: Vă place cum e regizat clipul?
Mecanic locomotivă: Ideea, în sine, este bună. E plăcut ochiului clipul. Dar are şi-o scăpare, la partea cu trenul rusesc în care românii sunt exportaţi. În clip ei sunt duşi cu un tren cu care se circulă la ora actuală, faţă de celelalte cadre în care au folosit trenuri vechi, ieşite din uz. Vagonul respectiv e numerotat cu număr arab, aşa cum e acum, dar înainte aveau altă structură. Bine, ce-ţi zic acum e mai mult pentru cei care ştiu detaliile astea.

Citește și: De ce n-ar trebui să dăm 11 milioane de euro pe „Cumințenia Pământului" a lui Brâncuși

Mesajul de la final „Hai că se poate", cum vi se pare?
Să se poată din partea lor, nu din partea noastră. Cam tras de păr mesajul ăsta.

Aţi dat bani până acum la „Cuminţenia Pământului"?
Nu. Şi dacă îmi doresc, eu n-aş prea avea de unde.

Publicitate

După vizionarea clipului v-ar tenta mai mult să donaţi?
Nu ştiu ce să-ţi zic. Mi-e indiferent, poate să fie oriunde sculputura lui Brâncuşi. Nu încălzeşte pe nimeni că intră în posesia ţării.

Fotografie de Doina Vella via contul de Facebook Mihai Burcea

Mihai Burcea este un istoric care face parte din ONG-ul Miliția Spirituală și care a publicat mai multe cărți de cercetare istorică a sistemului penitenciar din perioada comunistă, deci are o idee destul de clară asupra modului în care funcționa regimul totalitar din acea perioadă.

VICE: Cât de veridic ți se pare clipul din punct de vedere al informațiilor istorice prezentate?
Mihai Burcea: În mare, spotul respectă informațiile istorice primare. De exemplu, garnitura de tren care transportă tezaurul poartă însemnele statului rus. Într-adevăr, tezaurul a fost trimis în Imperiul Țarist înaintea izbucnirii revoluției bolșevice (oct. 1917, pe stil vechi), ajungând la destinație în două tranșe, în vremea guvernelor provizorii conduse de Lvov și Kerenski. Pe de altă parte, realizatorii spotului l-au degradat militar pe Stalin. Pe epoletul său nu se regăsește steaua de mareșal al Uniunii Sovietice.

Cat de logică este comparația între tezaurul luat de ruși și o statuie făcută de un român exilat în Franța?
Nu știu, probabil că au vrut să sublinieze faptul că opera de artă poate fi pierdută (la fel ca tezaurul), dacă nu ne implicăm în procedura de achiziționare a ei.

Ce rol are scena din tren cu cu pactul de la Ialta și Stalin pentru mentalul colectiv?
Are o reprezentare negativă. Yalta este locul în care cei trei mari lideri ai Națiunilor Unite și-au împărțit lumea. Ideea e că întregul clip are un fir roșu naționalist. Este exploatată eterna teză a străinului care e principalul vinovat de istoria noastră tragică. Ce traseu spectaculos ar fi avut România în secolul XX dacă nu ne-am fi aflat sub vremi și sub cizma ocupantului? Este o manieră autovictimizatoare de raportare la trecut specifică site-urilor dubioase sau de extremă dreapta. Mereu alții sunt vinovați pentru eșecurile noastre.

Publicitate

Chiar realizatorul spotului (Robert Tiderle) vorbește despre acest lucru într-un interviu acordat Hotnews: „De data asta, spre deosebire de multe alte momente, istoria ne-o putem scrie singuri. Poate că românii, ca popor, n-au avut multe de spus atunci când am pierdut tezaurul, sau când ne-am trezit brusc, după Yalta, ca „oameni noi / tovarăși" sau când a trebuit să ne părăsim țara pentru o viața mai bună. Aceste lucruri au dus la pierderea încrederii că noi, românii, putem face lucruri mari. De aceea credem că, dupa câte lucruri, valori și oameni am pierdut din cauza altora, este și de datoria noastră să ne păstrăm Cumințenia".

Ce omite să spună domnul Tiderle este faptul că noi am trimis tezaurul la Moscova, fără a fi obligați de cineva. De asemenea, nimeni nu ne-a obligat să trecem Nistrul și să ocupăm teritorii care nu erau ale noastre, ceea ce a atras mânia aliaților la Yalta și Conferința de pace de la Paris (vezi nerecunoașterea statutului de țară cobeligerantă).

Dar cea în care ți se prezintă niște aristocrați din perioada interbelică care ciocnesc niște cupe de șampanie?
Scena cu aristocrații din tren mi se pare reușită. Nu știu ce legătură are cu Brâncuși, dar reflectă foarte bine discrepanța uriașă dintre elitele interbelice și marea majoritate a cetățenilor țării (80% dintre locuitorii României trăiau la sat, erau săraci și analfabeți, iar mortalitatea infantilă făcea ravagii).

Publicitate

Fotografie via pagina de FB a filmului Două Lozuri

Paul Negoescu este un scenarist și regizor de film care a realizat mai multe scurtmetraje și este cunoscut mai ales pentru lungmetrajul O lună în Thailanda, din 2012.

VICE: Care a fost primul tău gând după ce ai văzut prima dată clipul?
Paul Negoescu: Primul gând a fost că este ceva ce n-am înțeles, că erau foarte multe simboluri și încercam să-mi dau seama exact care sunt alea. Dar l-am mai văzut încă o dată. Nu știu ce impresie să zic. Era și cu comunismul, și cu țăranul român. Era foarte mult acolo. Și nu eram sigur, băi, ăștia asta zic? Zic că suntem noi o țară de oameni buni și frumoși și au venit ăia și ne-au furat? Adică, chiar asta vor să zică? Ce legătură are asta cu statuia? Până la urmă mi-am dat seama de toate legăturile astea, dar mi se părea așa, really, chiar spuneți toate lucrurile astea?

Ce îți place la el?
Nimic. Sunt și chestii bune, dar nu neapărat să-mi placă. Dacă ești de acord cu campania asta, atunci e un lucru bun, că ajunge la oameni. E eficient, dacă vrei să ajungi la mulți oameni printr-un mesaj din ăsta propagandistic. Așa au avut cei de la Papaya și cu Roșia Montană, cu Maia Morgenstern. A fost eficientă campania aia, deși e discutabilă din punct de vedere artistic, nu?

Și eu însumi am idei împărțite. Da, nu sunt de acord ca statul român să completeze suma aia până la 11 milioane de euro ce nu se strânge de la populație pentru o statuie care oricum cică n-ar avea voie să părăsească România. Nu pare că merită banii ăia. Personal, mie genul ăsta de campanie nu mi se pare eficientă, dar atât timp cât el există de ani de zile, și încă se mai fac tipul ăsta de mesaje dulci, care să-ți îmbunătățească imaginea de sine, înseamnă că au efect. Uite, la Roșia Montană au avut efect. Nu? Numai că acolo n-a trebuit nimeni să dea bani din buzunar, dar, ca mentalitate, a funcționat.

De ce spui discutabil, ce e discutabil la ea? Ce te-a deranjat vizual și la realizarea videoului, ca regizor?
Nu vreau să folosesc cuvinte care ar jigni. Cum să spun, e ca muzica Holograf. Dacă-ți place genul ăsta de muzică foarte siropos, foarte bine, mie nu-mi place.

Sunt multe elemente care par de tip Hollywood chiar și unui necunoscător, care cumva nasc în mod artificial emoție, precum prezența copiilor, fețele lor în prim plan, lumina, slow motion. Cum ți se par, fac ele mai eficient clipul?
Fac eficient pentru un public de genul ăsta. E la fel de eficient cât e muzica Holograf pentru publicul Holograf. Și mie îmi plăcea când eram mic „Dincolo de nori", dar, na, asta depinde ce educație audiovizuală ai. Dacă ești public de Antena 3, poate că tipul ăsta de spot funcționează.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre istoria României:
Tot ce nu ți se spune la ora de istorie despre brutalitatea lui Vlad Țepeș
Ce nu știai despre Neagu Djuvara, tipul de o sută de ani care e mai cool decât tine
Ce am învățat despre rasismul românilor de la jurnalistul xenofob Mihai Eminescu