FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Am mers cu Taxify, un Uber mai ieftin, care vrea să înlocuiască taximetriștii din București

Senzația a fost că mai toți șoferii par împrumutați de la Uber, măcar până când firma convinge câțiva să treacă pe bune la ei.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO

Ăsta sunt eu, în timp ce testam prima oară serviciul. Toate fotografiile îi apațin autorului

În afaceri contează să fii primul sau măcar al doilea, ăla care face treaba primului mai bine. O categorie aparte este a afacerilor care copiază o idee și fac cumva profit. Pe lângă cele locale, de peste o săptămână avem o companie din Estonia în București care încearcă să câștige câțiva clienți de partea sa.

Copiază Uber, oferă ridesharing, ca să nu spui că încalcă legea și ar trebui amendați, și are în nume cuvântul „taxi", pentru că e mai ușor așa să intre în anumite țări. E vorba de Taxify.

Publicitate

Taxify activează în 15 țări din Europa și Asia și a ajuns la circa șase sute de mii de clienți. A fost lansată în 2013, la patru ani după Uber, folosește același model, iar în câteva orașe are parteneriat cu firmele de taxi. Mă rog, și Uber face asta, în Germania, de exemplu, dar în România încă n-a încercat. Poate o face acum, că are concurență.

Citește și: M-am angajat șofer la Uber, în București, ca să înțeleg de ce vor dispărea taximetriștii

Tariful e 1,45 lei pe kilometru, cu 1,45 lei la pornire, și mai ești taxat cu 0,26 lei per minut. Plătești cu cardul, printr-o aplicație. Voiau să lanseze și opțiunea de a plăti cash, dar asta ar încălca legea și așa firavă a transportatorilor.

În ultima săptămână, am mers cu șoferii Taxify, ca să văd dacă taximetriștii și Uber au un nou dușman sau cei din urmă și-au câștigat un aliat.

Cum e să fii șofer pe Taxify

Teleportarea poate fi interpretată și așa

Senzația pe care am avut-o, după primele curse, a fost că mai toți par împrumutați de la Uber, măcar până când firma convinge câțiva șoferi să treacă pe bune la Taxify. Cei mai mulți aveau ambele aplicații, unii chiar pe dispozitive diferite, și știau deja ce trebuie să facă. Mai puțin cei care nu știau.

Prima neplăcere a fost când șoferul a oprit pe strada paralelă locului în care eram. „Eu sunt aici, văd o clădire cu firme", mi-a zis el în telefon. Eu nu eram. I-am explicat că sunt pe mijlocul străzii, n-are cum să nu mă vadă, dacă e unde spune. A reușit în alte cinci minute să ajungă și la mine. Alți doi au preluat comanda și s-au grăbit să marcheze că au ajuns. Abia porniseră la drum, dar s-au scuzat, spunând că sunt la început. Pe unul dintre ei l-am învățat cum să activeze Waze sau Google Maps ca să știe, totuși, cum trebuie să ajungă unde am de ajuns.

Publicitate

Teoretic, nu există bacșiș, dar un șofer care face și Uber mi-a spus că el n-are o problemă cu asta. Compania le spune că n-au voie, dar dacă omul vrea să-i dea, poate să-l refuze? Nu poate. Apoi, o diferență mai mare între cele două e că Uber e mai sever când vine vorba de rating - sub un anumit număr de stele, șoferul e suspendat.

Citește și: Am vorbit cu șoferi Uber, ca să aflu de ce s-a stricat serviciul în București

Și mai e chestiunea lucrurilor uitate în mașină. Unul dintre șoferi mi-a spus că la o întâlnire a lor s-a arătat indignat că n-au o politică de returnare a produselor la sediu, cum face Uber, în schimb îi lasă pe ei să facă ce vor cu ce găsesc.

Și am mai observat o mânărie, sper să fie o „scăpare" de început, un bug, nu un feature. Când te localizezi pe hartă și te pregătești pe Taxify să comanzi, timpul mediu de așteptare ar fi de cinci-șapte minute. Odată comandată mașina, timpul sare și la 20 de minute. Șoferul își poate pune o rază de minimum trei kilometri în care să-i vină comenzi, dar sunt prea puține mașini și atunci fiecare extinde raza.

Așa riști să aștepți prea mult pentru un drum de cinci minute. Am anulat o cursă, pentru că-i lua 22 de minute să vină și în timpul ăla aș fi ajuns pe jos. Pe Uber ți-l desemnează pe cel mai aproape ție.

Cea mai plăcută cursă a fost chiar prima. Era și gratuită, cu un cod pe care l-a oferit compania. Șoferul era deprins cu meseria de la Uber și l-am întrebat dacă nu e dificil așa, să urmărească două aplicații. „Nu e, că închid una și deschid alta, când n-am comenzi. Sugi la două țâte, ce să faci, că e greu", mi-a zis el pe când ieșeam din mașină.

Publicitate

Un altul nu își bătea capul să le închidă. O ținea pe cea de la Uber mai mereu deschisă, că pe Taxify și așa nu avea clienți prea des. Și asta e o problemă cu două capete: nici șoferi, nici clienți.

De ce ai merge cu unii și nu cu alții

Imaginea la care te tot uiți și speri că RATB-ul de noapte nu e doar o știre

Când a ajuns Uber în România, era greu. Timpul de așteptare era mare, șoferii nu înțelegeau exact ce și cum, iar clienții știau doar ce auziseră sau testaseră prin afară. Dar e perioadă de educare. Estonienii au venit pe un teren ceva mai așezat, după un an jumate, și toți cei implicați înțeleg. Și atunci de ce i-ar prefera cineva? Ei bine, pentru că tariful e fix.

Dacă i-ai auzit pe unii și alții cum țipă pe internet de tarifele mult prea mari de Revelion (sau din alte momente), știi că o idee „genială" ar fi să ții prețul fix. Taxify a făcut asta. Tu dai la fel și dacă vii de la gară cu pachetul de la părinți, și dacă e apocalipsa. Numai dacă ai cui să dai, că șoferi nu prea sunt.

Citește și: Am întrebat taximetriști din București de ce cred că-i urăsc clienții și era să-mi iau bătaie

Unii au fost încântați la început că nu plătesc decât 10% din sumă către companie (spre deosebire de 25% la Uber), dar și-au dat repede seama că fără bonusuri și fără tarif dinamic nu prea merită să iasă pe stradă. Mai degrabă stau pe cealaltă aplicație. Dacă șoferi nu sunt, atunci nici utilizatorii nu prea sunt interesați să intre și să comande.

Și aici aș rememora peregrinările mele cu taxiuri în Germania, prin Uber, mai puțin când șoferul Ahmed a decis că eu sunt pe partea opusă a străzii. Și că e mai eficient să plece, dacă nu mă duc la el, pentru el. Era mai simplu să găsească altă cursă pe drum, decât să ocolească pentru mine.

Publicitate

De ce tot apar servicii de-astea contra taximetriei

Da, uite în ce momente sunt cele mai bune serviciile astea paralele

Aveam nevoie de un intertitlu mai sus, dar sper sincer că nu te întrebi așa ceva. Serios, n-ai cum să te întrebi așa ceva! Dar, dacă ești curios pentru un prieten, îți răspund așa cum am înțeles eu lucrurile.

Toate pornesc de la ura pe care o avem cu toții față de taximetriști. Unii și-au luat-o nașpa de la ei, cu palme, înjurături și poate împins din mașina. Alții au primit doar priviri urâte când bacșișul a fost mic. Concret e că taximetriștii aveau, înainte de ridesharing, un loc călduț numit monopol, iar clienții n-aveau de ales.

Când vine vorba de legislație, avem legea pentru transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. A fost actualizată în 2007 și încă o dată în 2015, după ce a ajuns și Uber în România. Ce mă interesează de aici e articolul ăsta, cu două alineate:

„(1) Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către transportatori autorizaţi, care deţin autorizaţii taxi valabile, în cazul transportului în regim de taxi, sau copii conforme valabile, în cazul transportului în regim de închiriere, eliberate în condiţiile prezentei legii, pentru fiecare autovehicul utilizat.

(2) Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, potrivit prevederilor alin. (1)".

Publicitate

Cu această lege pot fi date și primite amenzi, cum li s-a întâmplat șoferilor Uber în Cluj. Pot fi contestate, ar putea fi anulate, dar este o bătaie de cap pentru oricine e de partea proastă a procesului verbal și îi sperie pe alții pe viitor.

Dar realitatea e că legea aceea nu acoperă cum trebuie un serviciu de ridesharing. Da, nu împarți mașina cu nimeni, dar nu este nici taxi (și de aceea nici Taxify n-a mai introdus plata cash în București).

Până va fi însă un cadru legislativ potrivit, sunt bani pe jos pe care serviciile acestea se apleacă să-i adune. Acești bani sunt în buzunarele fiecăruia dintre noi. Fiecare femeie sătulă de comentarii libidinoase, fiecare bărbat enervat de conversațiile telefonice ale taximetristului, fiecare om cu o cursă prea scurtă ca să fie luat de taximetriști, fiecare corporatist sătul de mirosul dintr-un taxi, mă rog, fiecare dintre aceștia sunt dispuși să folosească aceste servicii ilegale în locul celor autorizate.

Citește și: Poveștile taximetriștilor bucureșteni: Masturbatorul, Teleportarea și Prostituata care caută dragostea

Apoi, serviciile astea creează o nouă piață a muncii pe care pot activa pensionari, oameni care merg spre și vin de la serviciu, studenți fără bani de club sau casnice. Acum câteva luni, un șofer îmi spunea că muncește câte patru-cinci ore pe noapte, după ce a muncit toată ziua, ca să-i trimită fiicei sale bani în Marea Britanie.

Publicitate

Acum o lună, altul îmi spunea că a făcut rată la casă, soția e casnică, ăsta e al doilea lui loc de muncă. Trecuse și mașina pe GPL, ca să strângă cât mai mult.

Ce alegi între taxi, Uber, Taxify și altele

Nu știu ce ai alege tu, dar logic ar fi să iei ce e mai convenabil. Unui taximetrist i-am plătit acum doi ani dublul cursei, ca să mă ducă în zece minute de la Politehnică la Aurel Vlaicu. Am luat și Uber când tariful era de două ori mai mare, pentru că ploua sau mă grăbeam. Fiecare alege ce vrea, pentru confortul și nevoile sale, că până la urmă astea sunt companii care fac miliarde de dolari anual, în piețele în care au ajuns. Nu te atașa de ele, nu muri de grija lor.

În Budapesta, acolo de unde Uber a plecat, a intrat cu parteneriate cu taximetriști - ca în Cluj. E o soluție, dar, așa cum e serviciul per total, nu e originală.

Citește și: Taximetriștii văd o groază de căcaturi

Ziceam la început de categoriile de afaceri. Ce ar putea dăuna Taxify e că nu are o identitate. Unul dintre șoferi tot repeta „Taxifly", iar un altul era nemulțumit că echipa de conducere e prea mică, nu se poate descurca cu toate cererile. Pentru client ar trebui să conteze că plătește un tarif fix, dacă prinde mașină.

Iar pentru șofer că face niște bani în plus, cu mașina proprie, pentru că, în primele trei luni, nu i se cer PFA sau firmă, ca la Uber.

Dar acest serviciu, deocamdată, e ca vărul de la țară al Uber și ca vărul de la oraș al taximetriei. Nu face nimic mai bine, doar că te duce de aici până acolo, fără să te întrebe cu ce se întoarce, și prețul e fix.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre taximetriști:
Un taximetrist bucureștean mi-a dat un pumn în gură și m-a dat cu capul de asfalt
Taximetriștii chinezi au băut pesticid, într-o tentativă de sinucidere în masă în Beijing
Un taximetrist şi-a fotografiat toţi clienţii pe bancheta din spate