FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

De ce a recunoscut Iliescu c-am avut închisoare CIA în România

Unii pot să creadă că Iliescu aruncă această bombă tocmai pentru a pune la îndoială cooperarea cu americanii.

Fotografie de Marius Vasilica/Mediafax Foto

Într-un interviu pentru ziarul german Der Spiegel, Iliescu a scăpat ceea ce este poate unul dintre cele mai bine păzite secrete ale politicii externe românești – că în România a fost un centru de detenție al CIA. Așa cum spune Iliescu, el a aprobat centrul în anii 2002 – 2003. Asta înseamnă cam 12 – 13 ani în care toți politicienii și-au ținut gurile, deși am avut schimbări de guvernare, scandaluri multiple, investigații de toate felurile, procese la curțile internaționale pentru drepturile omului. Marii noștri oameni de stat se făceau că nu știu despre ce e vorba:

Publicitate

Traian Băsescu
aprilie 2015

„Nu există o probă" că pe teritoriul României au existat închisori CIA.

Ion Iliescu
decembrie 2014

„Nu am avut cunoștință de așa ceva".

Victor Ponta
decembrie 2014

„De când am preluat funcţia de prim-ministru [în 2012], nu am avut niciodată acces la informaţii care să confirme" existenţa unor asemenea închisori în România.

Ioan Talpeș - Fost Director al SIE
decembrie 2014

Categoric, România sau președintele Iliescu nu a fost informat despre situațiile sau despre eventualele discuții vizavi de inițiativa CIA în materie de localizare în România a unor centre".

Deși de zece ani încoace autoritățile românești sunt întrebate periodic despre cooperarea cu CIA, până acum toată lumea a tăcut mâlc. Au mai apărut informații din surse guvernamentale neconfirmate că ar fi fost vorba de avioane în tranzit, nu de clădiri. Chiar Talpeș spunea în 2014:

„Nu a existat un centru care să fie numit de la început centru de detenție. Era pur și simplu o locație de tranzit."

„E posibil să fi fost o locație sau două, nu am fost acolo. Dacă erau locații, din câte am văzut, este una în care ar fi fost aduși deținuți. Cert este ca noi nu am avut cunoaștere despre deținuți, nu i-am administrat și nu am colaborat."

„Aici a fost o locație pe care americanii au administrat-o, iar partea română nu a avut nici interesul să știe ce fac americanii, pentru a le proba că pot avea încredere in români".

Publicitate

Din vorbele lui Talpeș se înțelege că, de fapt ce încercăm să negăm nu e că am fi pus la dispoziția americanilor spații în care să-și desfășoare activitățile, ci că aceste spații n-au fost închisori. Închisorile sunt instituții, spații organizate, care ar fi însemnat colaborarea românilor. Iar că România oricum n-a știut ce se întâmpla în aceste spații, pentru că am vrut să demonstrăm că suntem niște aliați de încredere. Adică e de înțeles, americanii vin, se închid într-o clădire, iar serviciile noastre secrete nu sunt deloc curioase ce se întâmplă în locul respectiv. Iar din tot ce nu știu serviciile noastre secrete poți concluziona că nu au fost cazuri de tortură în România. Pentru că altfel ni s-ar fi spus, nu ?

Înțeleg de ce autoritățile noastre n-au vrut să confirme informații care există de multă vreme. Din moment ce autoritățile americane, poloneze, lituaniene, toți cei care par implicați în acest scandal neagă, autoritățile noastre nu puteau fi denunțătorul politicilor americane. În plus, deși probabil că puțini politicieni români aveau dubii despre facilitățile acordate americanilor, cei care știau cu certitudine despre ce e vorba sunt probabil într-un număr redus. Speculând de la declarația lui Iliescu, poți să-i introduci aici pe toți cei de la șefia serviciilor secrete din ultimii ani și pe cei doi foști președinți.

VICE News vorbește cu Jame Mitchell, autorul programului de interogare al CIA, un psiholog retras de la Forțele Aeriene, care a supus-o la tortura prin înecare pe așa-zisa minte criminală din spatele 9/11, Khalid Sheikh Mohammed.

Publicitate

Dar, așa cum ne spune Traian Băsescu, nu sunt dovezi. Iliescu a spus Der Spiegel că cererea a venit prin intermediul serviciilor secrete și acestea au avut mână liberă să se organizeze. Iliescu arată înspre serviciile secrete, care par a fi singurele care au dovezile pentru implicarea României în interogarea abuzivă a prizonierilor americani. În plus, modul în care explică Talpeș că s-a derulat colaborarea nu este ilegal. România are un tratat de cooperare cu Statele Unite, care stipulează că România pune la dispoziția SUA facilități pe care nu le poate controla și care rămân protejate, așa cum este cazul bazelor de la Kogălniceanu sau Deveselu.

Motivele „strategice" pentru care serviciile de securitate vor să țină sub tăcere detalii incomode ale colaborării noastre cu Statele Unite n-ar trebui să oprească alte instituții să facă anchete corecte asupra acuzațiilor care au curs din toate direcțiile. Senatul României a avut o anchetă în 2008, care a concluzionat că nu există dovezi pentru existența centrului/centrelor de detenție. Ancheta menționa o serie de opriri ale avioanelor americane la baza de la Mihail Kogălniceanu, dar numai pentru alimentare.

Responsabila de atunci pentru anchetă, Norica Nicolai, a afirmat într-un documentar că nu putea să își depășească mandatul parlamentar și să investigheze lucruri care, ca și procuror, i-ar fi atras atenția. Pe lângă limitările mandatului de parlamentar, să fim serioși, când ai mai văzut Parlamentul României să pună în dificultate serviciile secrete. Sau putem să ne întrebăm și de ce Comisia pentru Apărare a Senatului (unde sunt oameni cu background în domeniu) a făcut respectiva anchetă și nu Comisia pentru Drepturile Omului.

Publicitate

Unii pot să creadă că Iliescu aruncă această bombă tocmai pentru a pune la îndoială cooperarea cu americanii.

Dar faptul că serviciile secrete românești ar fi tolerat abuzuri ale drepturilor omului nu e un subiect interesant pentru români. Dintre cei care cred că au existat facilități pentru americani, probabil că puțini ar avea simpatie pentru cei pe care americanii îi considerau teroriști. Sau care cred că drepturile omului sunt mai importante decât parteneriatul strategic cu Statele Unite. Ca dovadă, reacțiile palide de până acum la declarațiile lui Iliescu. Îți țiuie cumva urechile de la talkshowuri pe tema asta? Nu, pentru că nimeni nu discută. Marile televiziuni au alte subiecte pe prima pagină, nici măcar suspecții obișnuiți nu se arată interesați de declarații.

După această scurtă incursiune istorică, să ne întoarcem în zilele noastre și, după ce ne-am întrebat de ce până acum n-au răsuflat prea multe pe tema asta, să ne întrebăm cum de tocmai tătucul nostru, Ion Iliescu, a ieșit cu o asemenea declarație. Să recapitulăm: Iliescu, care nu e un iubitor al presei occidentale, se apucă să spună unei mari publicații nemțești ce a negat atâta amar de vreme. Iar Der Spiegel reușește în scurtă vreme să aibă și o confirmare de la Ioan Talpeș, pe aceeași temă.

Cea mai facilă explicație pentru acest comportament este că Iliescu poate nu se simte bine și nu reușește să pareze ca pe vremuri jurnaliștii occidentali. Dar alții pot să creadă că Iliescu aruncă această bombă tocmai pentru a pune la îndoială cooperarea cu americanii. Anti-americanii pot prelua declarațiile și pot spune că atât timp cât americanii au folosit facilitățile oferite de serviciile noastre pentru investigații și abuzuri, cine știe ce pot face în alte cazuri.

Însă ce va fi cel mai interesant de urmărit va fi declarația șefului actual al serviciilor secrete, care ar trebui să ne spună dacă Nea Nelu are sau nu dreptate. Punem un pariu mic?

Mai citește despre închisoarea CIA:
Unde mutăm închisoarea CIA? Hipotermie, membre rupte și hrănire rectală: Detalii din raportul despre tortură al CIA O ilustrare a torturilor CIA de la A la Z