Cât de periculos e să-ți legi sânii

Legatul sânilor e o realitate cotidiană pentru multe persoane transsexuale și neconforme genurilor binare, dar profesioniștii din medicină știu puține despre această practică. Primul studiu medical despre practica asta spune că a venit vremea să se schimbe situația.

„Îmi aduc aminte de prima dată când m-am legat", își amintește Naomhan, un activist trans neconform cu genul din Belfast, Irlanda de Nord. „Un fost prieten mi-a dat banda lui veche și, după ce mi-am pus-o, îmi aduc aminte că m-am uitat în jos, la pieptul meu, și-apoi în oglindă, și-am fost euforic, atât de fericit m-a făcut."

Legatul pieptului e un aspect al vieții de zi cu zi pentru multe persoane, inclusiv pentru bărbații trans, unele lesbiene, persoanele intersex și cei care trăiesc neconform cu genul, ca Naomhan. Aplatizarea sânilor – fie prin bandaje Ace, lenjerie de compresie, mai multe tricouri purtate unul peste altul, bustiere de sport, sau benzi comercializate ca atare – ajută la mai multe decât la crearea unui aspect conform cu genul corect al individului sau la purtarea de haine masculine. Pentru mulți, e o chestie de sănătate psihologică.

„Nu puteam să-mi scot banda, decât ca să mă culc", zice Naomhan. „Era prima chestie pe care-o îmbrăcam când mă trezeam dimineața și simțeam disforia chiar și când stăteam acasă fără bandă."

În afara comunității queer, legatul sânilor rămâne un fenomen relativ necunoscut. E mai des discutat de vloggerii trans (termenul de căutare „prima mea bandă pentru sâni" produce circa 114 de mii de rezultate pe YouTube), decât de profesioniștii din medicină. Dar un studiu nou, întreprins de The Binding Health Project și publicat în Culture, Health, and Society – despre care se spune că e primul studiu despre legarea sânilor, publicat într-un jurnal medical – arată că discuția despre cum putem ajuta oamenii să-și lege sănătos și eficient sânii e necesară și-a întârziat mult.

Un raport calitativ din partea echipei de cercetare formată din cinci persoane detaliază beneficiile legării sânilor pentru respondenți: „Conform analizelor noastre preliminare, pentru majoritatea participanților legarea sânilor e o experiență pozitivă, care duce la îmbunătățirea stării de spirit și a stimei de sine, reduce disforia de gen, anxietatea și depresia și-i ajută să simtă că dețin controlul asupra propriilor corpuri", arată un raport publicat în urma studiului. „De altfel, unii au precizat că impactul pozitiv asupra sănătății emoționale și comportamentale face să merite disconfortul fizic al actului de a-ți lega sânii."

„Legarea sânilor e parte din viața de zi cu zi pentru mulți, dar poate avea un impact negativ asupra sănătății fizice – efectele pot fi minore, dar pot ajunge să fie și grave – cu o gamă largă de simptome, de la dureri în diferite părți ale corpului la lipsa de suflu, echimoze sau alte modificări ale pielii", explică cercetătoarea Sarah Peitzmeier. E membră a Binding Health Project, care speră să „îmbogățească și să contribuie cu informații noi la efectele legării sânilor asupra sănătății psihice și fizice". Proiectul adună laolaltă studenți și absolvenți de medicină de la universitatea din Boston, cât și doctoranzi în domeniul sănătății publice de la John Hopkins.

Cercetătorii speră că studiul va funcționa drept ghid inițial pentru schimbare și că va reuși să educe medicii cu privire la beneficiile și efectele legării sânilor și le va permite celor ce folosesc benzile să preia controlul asupra propriei sănătăți. Au periat articole științifice și informațiile oferite de clinici medicale și organizații LGBTQ și resurse puse la dispoziție de comunitățile online și au obținut 28 de posibile efecte asupra sănătății derivate din legarea sânilor. 1 800 de respondenți au participat la un chestionar online, în care întrebările se refereau la frecvența cu are se leagă, ce folosesc ca să-și lege sânii și identitatea de gen cu care se identifică.

Conform studiului, legarea se „întâmplă zilnic" pentru respondenți. Puțin peste jumătate dintre ei își leagă sânii șapte zile din șapte, iar media de timp e de zece ore pe zi.

În ciuda răspândirii practicii, un procent uriaș de 97,2% dintre cei intervievați au raportat cel puțin un efect negativ asupra sănătății, pe care l-au atribuit legării sânilor. 74% au raportat probleme care implică dureri – cel mai des întâlnit efect advers este durerea de spate (53,8%), urmat de supraîncâlzire (53,5%), dureri de piept (48,8%), pierderea suflului (46,6%) și mâncărimi (44,9%). Cincizeci de respondenți cred, chiar, că au suferit fracturi ale coastelor ca urmare a legării sânilor.

Deși legarea sânilor face parte din realitatea cotidiană a multor persoane queer, problema unei lipse îngrijorătoare de cunoștințe medicale referitoare la practica asta persistă. Persoanele trans și neconforme cu genul cu care am vorbit eu se bazează deseori pe sfaturile prietenilor și membrilor din familie care sunt trans, pe comunitățile online pentru persoane LGBTQ și pe sfaturi de la vloggeri – o persoană aflase pentru prima oară de legarea sânilor din filmul Boys Don't Cry (1999). Niciuna dintre persoane nu ceruse niciodată vreunui medic sfaturi referitoare la legare, chiar dacă suferiseră de durere din cauza acestei practici.

„De multe ori mă trezeam la șase dimineața pentru prima tură [la muncă] și-apoi mă legam după prima tură și nu mă culcam până la două noaptea", zice Dylan, ofițer asistent de custodie din Worcestershire, care-și leagă sânii din adolescență. „Deci stăteam legat [sic] vreo 20 de ore și, na, te dor chestii și-ți bușești rău spatele."

N-a luat niciodată analgezice pentru spate și a zis că n-a cerut niciodată îngrijiri medicale. „Am ignorat durerea", continuă el. „M-am prefăcut că nu există. Medicul o să-mi spună să nu mai fac chestia care-mi provoacă dureri. Nu văd rostul."

Bănuielile lui Dylan nu sunt departe de adevăr. „Deși n-avem date care să susțină afirmația asta, impresia mea e că nivelul de conștientizare a practicii legării sânilor e relativ mic în comunitatea medicală și nici măcar medicii care știu de ea nu-s foarte siguri cum s-o evalueze clinic, care-ar putea fi impactul ei asupra sănătății și ce practici mai sigure de legare ar trebui să le recomande pacienților", a spus Peitzmeier.

În lipsa sfaturilor de la profesioniști, au apărut recomandări neoficiale, cum ar fi „regula de opt ore", care-i sfătuiește pe practicanți să nu poarte legăturile mai mult de opt ore. Chiar și-așa, mulți ignoră ghidul informal.

„Majoritatea nu respectă regula de opt ore", zice Max, ucenic la o cafenea din Manchester, în vârstă de 22 de ani, care-și leagă sânii de un an. „Hai să fim sinceri, eu clar n-o respect. Nu-i ca și cum am milioane de variante [de benzi diferite] dintre care să aleg."

Odată, Max a purtat banda și peste noapte, pentru că n-a avut cum să se schimbe. „M-au durut coastele zile-ntregi dup-aia… Zău, legarea sânilor mi-a făcut anumite zile suportabile, dar, la urma urmei, mă face să mă simt ca un căcat. Îmi place că-mi aplatizează pieptul, dar nu-mi face bine pe termen lung."

Companii precum Underworks încearcă să răspundă cererii pentru benzi de legare a sânilor mai comode și mai eficiente. Pe site se laudă: „Astăzi, mii de persoane poartă benzi donate de Underworks – prima lor bandă… Misiunea noastră e să le schimbăm total viața."

Dar studiul arată că benzile din comerț – precum cele vândute de Underworks – sunt, de fapt, cel mai des asociate cu efectele negative asupra sănătății. Participanții care au purtat benzi din comerț au raportat 20 din cele 28 rezultate negative de sănătate pe care le lista studiul. Scotch-ul sau folia de plastic – materiale pe care oamenii sunt adesea sfătuiți să nu le folosească la legarea sânilor – au fost asociate doar cu 13 dintre cele 28 de efecte adverse.

„Și pe noi ne-a surprins chestia asta, pentru că benzile din comerț sunt, în general, percepute drept o variantă «sigură» în comunitate", zice Peitzmeier. „Din păcate, n-am strâns suficiente date ca să ne putem da seama de ce stau lucrurile așa." Ipoteza ei e că situația actuală s-ar putea să aibă de a face cu faptul că oamenii nu foloses corect benzile din comerț, „de exemplu pun mai multe benzi una peste alta, sau folosesc o bandă cu un număr mai mică, pentru mai multă compresie, ceea ce presupunem că e mai periculos."

Într-o declarație pentru Broadly, Underworks a spus: „Ce-am constatat noi e că multe persoane care vor să-și lege sânii au fost frustrate, în trecut, de metodele pe care le-au folosit și care nu le-au asigurat suficientă compresie. Metodele asta includ mai multe straturi de sutiene sau tricouri pentru sport etc. Vin cu gândirea asta și sunt mai agresivi când vine vorba să-și aleagă mărimea – de exemplu, aleg o mărime mai mică decât cea pe care-o poartă, în speranța că o să obțină aplatizare completă. Probabil asta e cea mai mare problemă."

Compania înțelege disconfortul asociat cu încercarea de a obține un piept complet plat și se străduiește, în schimb, să promoveze „un piept cu aspect masculin" drept scop. „Încercăm să ne încurajăm clienții să poarte doar haine în care se simt confortabil", se arată în declarație. „S-a dovedit a fi o provocare să ne convingem clienții că un aspect masculin e mai bun decât aplatizarea completă. Vom continua să muncim cât de mult putem, ca să inovăm și să explorăm cele mai bune și mai sigure variante de legare a sânilor."

Multe persoane trans și neconforme cu genul spun că vor continua să-și lege sânii, indiferent de riscurile asupra sănătății. Confortul psihologic pe care îl asigură legarea sânilor – precum și avantajul de a arăta conform genului corect în public – atârnă de multe ori mai greu decât orice dezavantaj. Echipa Binding Health Project știe asta și vrea să ofere atât personalului medical, cât și persoanelor queer, informații despre legarea sânilor, inclusiv cum e cel mai bine s-o faci, ce să folosești și cât de des.

„Psihic, mă simt mult mai bine [când îmi leg sânii]", zice Lola, 28 de ani, din Londra, care lucrează în marketing digital. Lola se identifică drept neconformă cu genul și își leagă sânii „din când în când" de patru ani. „Chiar și când mă strângea banda atât de nasol peste piept că-mi lăsa urme roșii, adânci, ore-n șir după, sau mă făcea să mă usture pieptul, uneori chiar merita complet."

„De multe ori am comparat disforia corporală prin care trec persoanele trans și neconforme cu genul cu ideea de a dormi toată viața pe o saltea cu cocoloașe", spune Lola. „Nici nu-ți dai seama cu-adevărat cât e de incomodă, până nu încerci o saltea super bună. Și-odată ce-ai încercat o saltea super bună, e cu-atât mai dureros să te-ntorci la ce știai înainte. Odată ce-am probat o bandă, am știut ce bănuisem de mult și clar credeam că-i adevărat: vreau să am pieptul mai mic."

„Vrem ca persoanele care-și leagă sânii să simtă că puterea e în mâna lor și, pentru asta, vrem să știe de potențialele riscuri, să știe cum să le ocolească, pentru ca, astfel, să poată să aleagă în cunoștință de cauză: cum și cât de des să-și lege sânii, ca să le fie cel mai bine", zice Peitzmeier. „Și mai vrem și ca personalul medical să ofere sprijin persoanelor care-și leagă sânii, ca să-i ajute să ia deciziile care-i vor ajuta să se bucure de cea mai bună stare de sănătate psihică și fizică și să reducă efectele adverse care ar putea să apară."

Una dintre concluziile studiului este recomandarea cercetătorilor de a lua „zile libere" de la legarea sânilor, pe cât posibil, și de a purta benzi din comerț cu precauție, precum și contraindicații împotriva bandajelor elastice, a foliei de plastic și a scotch-ului.

Unii au motive bune să-și arunce benzile – atât Naomhan cât și Dylan și-au redus sânii pe cale chirurgicală acum câteva luni.

„Acum că e plat, mă simt de o mie de ori mai bine", zice Naomhan. „În sfârșit pot să mă uit în oglindă și să fiu fericit cu felul în care arată. Dac-aș fi putut să-mi reduc chirurgical sânii de-acum doi ani, aș fi făcut-o, ca să evit durerea legatului și chinul disforiei pectorale. Dar am ajuns acum la asta și în sfârșit sunt fericit în corpul meu și asta contează!"

Alții, ca Max, folosesc metode alternative de a-și diminua disconfortul în ce privește pieptul, cum ar fi să meargă mai des la sală. „Până-mi primesc hormonii, fac exerciții să-mi cresc masa musculară și, sper eu, să reduc țesutul adipos din zona pieptului. Mă simt mult mai bine și psihologic. Recomand din tot sufletul mersul la sală, celor care și-l permit, chiar dacă-i al dracu' de intimidant. Pe mine m-a ajutat mult să-mi folosesc corpul ca pe-un instrument și să mă concentrez pe contracțiile și relaxarea mușchilor."

Lola spune că durerea fizică pe care-o provoacă legarea sânilor merită, deși insistă că e doar un pas către un tratament de durată împotriva disforiei pectorale. La 28 de ani, Lola desfășoară o campanie de crowdfunding, prin care speră să obțină cele 6 400 de lire de care are nevoie, pentru operația de reducere a sânilor.

„[Legarea sânilor] e tot ce pot să fac ca să mă simt ok în corpul meu. Câteodată e o mare ușurare și mă ajută să mă simt bine, să-mi regăsesc echilibrul", zice Lola. „[Dar] e o soluție temporară, care-ar trebui să le demonstreze oamenilor cât e de important pentru [persoanele] trans și neconforme cu genul să aibă acces la tratamentele medicale de care au nevoie."

Traducere: Ioana Pelehatăi

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre sâni:
Fetițelor din Camerun li se distrug sânii cu unelte încinse, conform tradiției
Un medic oncolog mi-a explicat de ce Olivia Steer bate câmpii (din nou)
Ghidul pentru sâni mari