Festivalul OZN-urilor din Pine Bush

Sătucul de fermieri Pine Bush, New York, a fost botezat Capitala de Nord-Est a OZN-urilor, datorită miilor de mărturii care susțineau că au văzut tot felul de lumini misterioase în zonă încă din 1960. Cerul e străbătut de lucruri inexplicabile cum e nava imensă numită "Westchester Boomerang", iar sătenii au devenit ținta răpirilor și experimentelor.

Timp de câteva luni, am stat în comunitatea fanilor extratereștrilor, asistând la întâlniri unde se discuta deschis despre povestiri și teorii de genul. Disclosure Network New York sunt un grup de ciudați înnebuniți după conspirații și extratereștri cărora le place să spună povești despre răpiri și penetrări și spirite puse pe golăneală care le distrug lucrurile din cameră. Într-o lună s-au certat urât de tot pentru că o vorbitoare s-a concentrat pe fantoma îngerului ei păzitor și asta a dus la divergențe privind diferențele dintre spirite și extratereștri. La întâlnirea UFO Roundtable la care am fost ultima oară s-a vorbit despre sunetele bântuitoare de orchestră pe care bieții oameni le auzeau noaptea și nu puteau dormi.

Recunosc că cred. Setea de adevăr combinată cu fascinația pentru oameni care trăiesc pentru astfel de lucruri m-a dus la Festivalul OZN-urilor din Pine Bush, care e o sărbătoare a extratereștrilor.

Cel mai interesant e că satul arată ca într-un episod din Zona Crepusculară. Vopseaua se scorojește pe pereți, în jur sunt doar ferme, e un loc de joacă perfect pentru extratereștri. Mă întreb ce fac oamenii de aici în restul timpului.

Sâmbătă dimineața strada principală arăta ca un bâlci organizat de biserică pe care vomitase un extraterestru. Acțiunea era la Centrul de Vizitare al Extratereștrilor, unde erau jocuri și tot felul de prostii de vânzare, de la tricouri până la smecleu de extraterestru. Peste stradă, o trupă de adolescenți cânta coveruri pop-punk. Prin jur mișunau creaturi caraghioase costumate de carnaval care se fotografiau cu copiii care și ei erau pictați pe față ca niște extratereștri. Nu era o adunătură de oameni de știință pasionați de OZN-uri, ci pur și simplu o grămadă de familii care se simțeau bine într-un mod extravagant. Populația sătucului Pine Bush e de 2 000 de locuitori.

Fanii mai serioși se adunaseră în sala de sport a școlii generale, unde invitații de vază își spuneau poveștile cu OZN-uri. Majoritatea erau de vârsta a doua sau a treia, cu haine lălâi și părul ciufulit.

Primul a vorbit Robert van der Clock, veteran care a luptat în Vietnam și angajat pensionat al Serviciului poștal american. Unde a lucrat timp de 37 de ani. A povestit despre cât de sceptic e în legătură cu informațiile pe care guvernul le oferă despre extratereștri și despre cum are el o presimțire că știe mai multe decât toată lumea despre treaba asta. Pe un ton grav, a declarat că disprețuiește poveștile despre extratereștri care îi prezintă pe aceștia ca având nas și organele genitale. A spus că sunt niște copilării inventate de oameni disperați după atenție. Din păcate, van der Clock a trebuit să plece înainte să ne spună Adevărul – făcea parte dintr-o trupă de coveruri după Roy Orbison și trebuia să ajungă la un concert.

Apoi a urmat Dr. Bill Wiand, AKA „Vrăjitorul”, un localnic din Hudson Valley care susține că a căpătat puteri paranormale în urma răpirilor și întâlnirilor cu extratereștrii. Spune că extratereștrii i-au arătat viitorul și i-au dat abilitatea de a citi mințile oamenilor și a se conecta la un nivel mai înalt cu ei. Poveștile lui sunt despre niște ființe miici care l-au răpit în nava lor spațială, fascinați de buricul lui, un lucru pe care se pare că nu-l au în comun cu oamenii. Dr. Wiand părea destul de convingător și sincer, cu barba și pletele lui cărunte, deși a recunoscut că e fan filme science-fiction și a tot citat filme ca Battlefield Earth, Men In Black, Cowboys and Aliens, Close Encounters of the Third Kind, și bineînțeles, Star Trek și Star Wars.

Discursul lui s-a bazat pe un fluturaș intitulat Ai avut experiențe cu extratereștrii?, care includea o listă de 25 de întrebări care ne ajuta să ne dăm seama dacă am avut sau nu. Printre preferatele mele:

9. Visezi vreodată că zbori?

13. Te simți uneori ca un atom mărunt în măreția infinită a Universului?

16. Simți uneori un dor adânc de origine neidentificabilă?

19. Îți găsești vreodată pe corp vânătăi sau zgârieturi care nu știi de unde provin?

21. Te pierzi uneori cu gândul și îți dai seama că ai ratat o lungă perioadă de timp?

23. Auzi voci?

Oricât aș fi vrut să cred toate astea, ce am înțeles din criteriile Vrăjitorului e că fie te întâlnești cu extratereștrii, fie iei droguri, e totuna.

Traducere: Oana Maria Zaharia