FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Cum am făcut genuflexiuni la poliție, pentru c-am fost prins cu droguri în București

Lângă noi era un rucsac din care venea un damf puternic de la 50 de grame însoțite de-un cântar.

Acum ceva timp mi-am dat întâlnire cu un amic lângă niște butuci din Cișmigiu pe care mai stau oameni. El a venit însoțit de un tip pe care nu-l cunoșteam. Nici n-am dat bine noroc, că ne-am trezit cu un jandarm în civil care ne-a arătat legitimaţia şi ne-a luat la percheziţie. Fără martori, ceea ce nu au voie.

Abia atunci am văzut că era lângă noi și un rucsac din care venea un damf puternic de la 50 de grame însoțite de-un cântar. Inițial m-am amuzat - jandarmul părea că vrea să fugă cu sacul, dar a venit imediat o echipă şi ne-a băgat în dubă cu cătuşele puse. Făceau pe durii, țipau mereu „Stai jos!", dacă ne foiam câtuşi de puţin, dar în mare s-au purtat decent cu noi față de ce avea să vină de la colegii lor polițiști.

Publicitate

Ajunși la Biroul pentru Combaterea Crimei Organizate secția trei, de lângă Cișmigiu, ne-au scos din dubă și ne-au filmat alături de lucrurile noastre şi rucsacul cu pricina. Era groasă, ne acuzau de trafic de droguri, ceea ce ar fi însemnat puşcărie fără suspendare. Eram destul de speriaţi, dar nu puteam vorbi între noi, căci ne așezaseră separat. Am dat declaraţii pe rând. Și atunci a început nebunia.

Ne-au întrebat, mai în glumă, mai în serios, dacă ştim legile, ca să fie acoperiţi. Ne-au luat telefoanele și nici prin cap nu mi-a trecut să mă opun. Ne-au zis c-au dreptul să ne ţină 24 de ore, dar că au făcut cerere să fim arestaţi 29 de zile. L-au chemat pe jandarmul Nelu, un burtos cu cămaşa descheiată, ca să fie martor la interogatoriu. Nelu mi-a zis să am grijă, că-i mai mare în grad ca restul. După aia, de la opt jumătate seara, până la 11 a doua zi am trecut prin patru echipe separate de interogare.

Toţi veneau acolo ca la circ, ne luau la pulă pentru propria distracţie. Când aveau senzaţia că am adormit, faceau glumiţe ca să ne trezească. Tactica lor era să ne epuizeze. Jandarmul Fane îşi tot dădea mesaje cu nevastă-sa şi avea ca sonerie Vara nu dorm dată la maximum. Mai arestaseră în seara aia pe unii cu două plicuri de legale şi făceau mişto de ei că nu se compară cu noi. Toată noaptea ne-au spus fraze de genul: „Vezi că ăla de acolo te-a turnat că eşti şeful grupării. Recunoaşte tot sau o înfunzi pentru el." Evident eu n-aveam ce să recunosc, decât că fumez iarbă ocazional. Dar după lege e traficant şi ăla care pasează un cui cu prietenii.

Publicitate

În rucsacul cu drogurile au găsit şi un corn cu ciocolată, iar un deştept ne-a spus: „Băieţi, aş vrea să-l mănânc p-ăsta. Al cui e?" Alţii ne întrebau dacă ne place Bubblegum, un nou sortiment de verde. Cei mai tari au fost ăia care ne-au zis că suntem „muişti d-ăia care dau doar crengi, şi alea la 0,7g." Se credau Colombo sau psihologi, cu tacticile astea de doi bani. Evident au băgat şi miştouri xenofobe, pentru că majoritatea eram din județul Dâmboviţa. Un polițist puştan care-ar fi putut să-mi spele adidaşii mi-a zis: „Aţi venit de la voi de-acolo să faceţi scandal aici. Poţi să scoţi omul de la ţară, dar nu poţi să scoţi ţara din om." Evident, restul poliţiştilor râdeau şi-şi dădeau coate la toate fazele astea.

Comedia a devenit neagră pe la șapte dimineaţa. Ultima echipă de interogatori era formată din d-ăia duri cu grade mari. Erau bolnavi de sadism. Ne-au spus c-o să înfundăm puşcăria şi că ar trebui să le spunem care dintre părinţi au probleme cu inima, că dacă li se întâmplă ceva când le vor povesti de noi. Ne-au pus pe toţi să stăm în genunchi și ne ameninţau cu o bătaie soră cu moartea, dacă nu recunoaştem. Un amic a zis că el nu stă așa decât în faţa lui Dumnezeu și s-a aşezat în cur. Pe mine m-au pus să fac genuflexiuni, în timp ce alți polițiști treceau pe lângă şi se făceau că vor să-mi fută una. Unul dintre prieteni şi-a luat-o mai rău. A încercat să dea noroc cu un poliţist când a intrat în cameră, iar ăla i-a futut imediat una în faţă şi i-a spus: „Acum e rândul tău să dai, că aşa se face la noi." Încerca să-l întărâte, ca să-l poată reţine mai mult. Prietenul meu a refuzat să-l lovească, dar l-a invitat pe el să mai dea odată. Iar poliţaiul l-a altoit din nou. Pe la 11 ziua ne-au dus la procurorii DIICOT ca să dăm iar cu subsemnatul şi gata.

Norocul meu a fost c-am venit cu ghiozdanul meu, aşa că nu puteau să zică că e ăla plin de droguri. Aveam în sac vreo două grindere, o pungă, foiţe şi două ouă Kinder. Le-au reţinut pe toate, deşi le-am sugerat că le pot arăta poze cu surprizele de la Kinder pe mobil. Și ei își cam dăduseră seama că greșiseră, cât de prost să fii să crezi că se întâlnesc patru traficanţi să porţioneze 50 de grame de verde în mijlocul Cişmigiului, la opt seara? Chiar şi unul dintre anchetatori ne-a spus la un moment dat: „Mă băieţi, staţi calmi că nu vi se întâmplă nimic."

Ne-a dat drumul la toţi şi nu ne-au mai sunat după. La plecare, unul dintre gabori mi-a spus: „Te prind eu în doi ani".

Două săptămâni după faza asta am fost traumatizat rău. Mergeam pe stradă și-i vedeam pe bolnavii ăia peste tot. Am realizat însă că n-aș fi avut ce să fac în momentele acelea. Nu poţi să zici nimic, că-ţi iei bătaie.

Dacă-ți plac poveștile cu polițiști citește și:
România fără număr: skandenberg cu prietenii mei de la Poliţie
Convorbire cu o curvă
I-legal non-stop #4 - O istorie a ciocnirilor mele cu poliţia karmei