Google și Facebook doar se prefac că vor să limiteze supravegherea NSA

Fotografie via Ludovic Toinel

Anul trecut, dezvăluirile despre programul controversat de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate care colectează sute de milioane de înregistrări ale conversațiilor telefonice din America au fost întâmpinate cu ostilitate și apeluri la schimbare de către mogulii internetului precum Facebook, Google, Microsoft și Yahoo. Dar toate cele patru companii, împreună cu alte câteva zeci de firme de tehnologie, se opun inițiativei de a împiedica spionajul NSA cunoscut drept Actul de Protecție, deși în public își manifestă indignarea față de această activitate.

Industria a fost pusă într-o poziție inconfortabilă imediat după dezvăluirile lui Snowden din 2013, când aceste companii au declarat că erau obligate să predea datele personale ale utilizatorilor lor în anumite circumstanțe.

„Când guvernul cere informații de la Facebook, verificăm cu mare atenție fiecare cerere pentru a ne asigura că cei care au făcut-o respectă întocmai procesul corect și legile și abia după aceea predăm informația dacă legea ne cere asta”, a scris într-o postare pe blog din luna iunie Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook. „Vom continua să luptăm agresiv pentru a vă păstra informațiile în siguranță.”

Astfel de declarații sugerează că Zuckerberg și colegii lui de industrie ar trebui să susțină eforturile legislative pentru stoparea supravegherii și e adevărat că au cerut reforma în scrisori trimise Comitetului Judiciar al Senatului în care lăudau legea cunoscută drept Actul de Libertate al S.U.A. Google, Facebook și alți șase giganți din domeniul tehnologiei au angajat chiar și o companie care susține că luptă împotriva supravegherii NSA din partea lor.

Dar acțiunile reale au fost mult mai subtile: industria și-a folosit influența pentru a ajuta două grupuri de lobby să se opună anumitor restricții ale supravegherii internetului: Alianța IT pentru Sectorul Public (ITAPS) și Coaliția Securității și Confidențialității de Stat (SPSC). Se pare că aceste companii vor reforma, dar numai în condiții care să nu le afecteze afacerile lor de zi cu zi.

VICE a dezvăluit că ITAPS și SPSC au trimis scrisori politicienilor în care făceau lobby împotriva celui Al Cincilea Amendament al Actului de Protecție, o lege care ar limita abilitatea NSA de a citi conversațiile electronice private fără mandat.

Legile anti-supraveghere au fost introduse în ultimul an în mai mult de jumătate dintre statele din Uniune. Al patrulea Amendament al Actului de Protecție, care a fost introdus în peste zece state, le interzice serviciilor de securitate să colecteze informații electronice fără mandat de la companiile care colaborează cu ele. Schițată anul trecut de un mic grup de activiști legali non-partizani afiliați cu Centrul celui de-al Zecelea Amendament și cu Comitetul de Apărare a Drepturilor, legea e o încercare de a obliga NSA să-și schimbe practicile de colectare a informațiilor și e susținută de președinte și de către membrii Congresului, deși în formă limitată.

„Cred că această lege respectă tradiția de stat care se opune abuzurilor federale”, a spus Bruce Fein, fost deputat avocat general și consilier general la Comisia Federală de Comunicații. „E important să ne amintim că dreptul la confidențialitate din cel de-al Patrulea Amendament a fost scânteia revoluției americane.”

S-au ținut multe dezbateri despre această lege în toată țara, printre care și una în Maryland, luna trecută. La aceste întâlniri, grupurile care reprezentau aplicarea legii și avocații de district s-au plâns că legislația propusă e prea extinsă și ar împiedica investigațiile și pedepsirea infractorilor. Dar adversarii corporatiști ai actului au fost de fiecare dată absenți. Nu s-au implicat în nicio dezbatere publică despre lege, cum ar fi cea la care a făcut apel Larry Page de la Google în cadrul conferinței TED 2014 din Seattle.

În state precum California, Tennesse și Missouri, legislatorilor de stat nu li se cere să-și dezvăluie relațiile cu grupuri ale industriei conform legilor publice actuale. Când am încercat să verific ce parlamentari au fost contactați de ITAPS și de SPSC, parlamentarii au refuzat să-mi ofere informații. Doi legislatori – senatorul de stat Stacey Campfield, un republican din Tennesse, și senatorul de stat Joel Anderson, un republican din California – au declarat că nu au fost contactați de către grupuri, deși documentele obținute de VICE confirmau că ambii au primit scrisori de la ITAPS.

Un singur legislator, senatorul de stat Ted Lieu din California, a oferit din proprie inițiativă o copie a scrisorii primite de la ITAPS, o divizie a Consiliului Tehnologic de Informații (ITI). Fondat în 1916, ITI susține că e cea mai veche asociație a industriei tehnologice. Se descrie drept „organizație  de propagandă și politică pentru cele mai mari companii inovatoare ale lumii” și se laudă că oferă „soluții creative și campanii care contribuie la dezvoltarea și utilizarea tehnologiei în întreaga lume.” Pe lângă giganții internetului, lista de membri ITI îi includea și pe Apple, Dell, Hewlett-Packard, Intel, IBM, Oracle și Samsung.

Într-o scrisoare din 20 februarie către senatorul de stat Lieu, Carol Henton, vice președintă la ITAPS, a spus că o lege anti-supraveghere ar avea „implicații negative pentru companiile care au afaceri în California.” Henton s-a opus în special unei clauze a legii care le interzicea agențiilor de stat, angajatorilor și contractanților să folosească fonduri publice pentru a se implica în orice activitate care ajută guvernul federal să colecteze informațiile electronice ale unui individ fără mandat. „Multe companii din California oferă bunuri tehnologice și servicii analitice care sunt importante pentru securitatea cetățenilor americani și nu e necesar să le punem în pericol abilitatea de a concura în afaceri cu statul sau subdiviziunile politice,” a scris Henton.

Henton s-a întâlnit cu cei de la biroul lui Lieu în prima săptămână din aprilie.Într-un interviu în care răspundea la câteva dintre întrebările pe care mi le puneam înainte de şedinţă, Lieu a spus că Henton şi ceilalţi nu înţeleg proiectul de lege şi a adăugat că a fost contactat de mai multe companii şi că va face amendamente asupra legii care vor reflecta îngrijorarea lor.

James Halpert, consilierul general SPSC, a spus într-un interviu că nu era cinstit ca acele companii care se supuneau cererilor NSA, lucru obligatoriu conform legii, să fie blocate de la contractele cu statul. „Moţiunea noastră ne-ar băga membri într-o situaţie absurdă ca-n romanul Catch-22, să sfidăm tribunalul sau să fim descalificaţi de la contracte cu statul Arizona sau orice altă subdiviziune politică,” scria el într-un memorandum scris pe 10 februarie pentru senatorul Kelli Ward din Arizona. Fomată în 2008 pentru a armoniza legislaţia federală şi locală, SPSC include companii precum AT&T, Verizon, Comcast, Cox Communications şiTime Warner Cable, la care se adaugă şi Facebook, Google, Microsoft şiYahoo. Membrii discută legislaţia statală într-o plenară săptămânală cu Halpert.

În memorandum, Halpert a spus că moţiunea va avea tot felul de consecinţe. „De exemplu, dacă guvernatorul statului Arizona sau orice autoritate locală foloseşte Outlook sau Gmail, nu va mai avea voie să-l folosească sub SB 1156 (amendament Constituţional din Arizona) pentru că ambele companii sunt obligate de lege să cedeze informaţii guvernului federal. În schimb, statul Arizona şi subdiviziunile lui va trebui să nu mai utilizeze aceste servicii şi să găsească provideri mai scumpi.”

Michael Maharrey, un purtător de cuvânt al Centrului pentru cel de-al Zecelea Amendament, spune că problemele lui Halpert pot fi adresate uşor printr-un amendament care să clarifice că noua lege nu se aplică companiilor care au fost obligate să ofere informaţiile utilizatorilor în urma unui ordin judecătoresc. Dar scrisoarea lui Henton arată că obiecţiile acelor companii sunt mult mai profunde. Maharrey a spus într-un interviu că „ITAPS se opune acestei moţiuni pentru că altfel şi-ar pierde rostul legea iniţială. Scopul acestei secţii este să nu lase aceste companii să lucreze cu NSA şi să ne violeze drepturile civile. Vrem să obligăm companiile să aleagă între noi şi stat.”

Nu e o alegere pe care companiile ar vrea s-o facă singure. Principiile precum necesitatea unui mandat pentru a verifica conversaţiile particulare sau documentele stocate online sună bine în teorie, dar în practică ele sunt obstacole pentru afacerile oamenilor.

Traducere: Oana Maria Zaharia