În România mor 177 de delfini pe an

Explicație foto: 60% dintre delfini mor din cauza plaselor de pescuit.

Acum două săptămâni, patru delfini au fost găsiți morți pe litoralul românesc. Nu este o situație singulară. Turcii și bulgarii fac braconaj în apele noastre de foarte mulți ani, iar statisticile Poliției de Frontieră anunțau 451 de delfini morți între 2000 și 2009. Numărul lor fluctuează de la an la an în funcţie de vreme sau de posibilităţile de centralizare a cazurilor, dar anul trecut ONG-ul Mare Nostrum a numărat cele mai multe mamifere eșuate din ultimii 12 ani: 177.

ONG-ul ăsta se ocupă cu protecția mamiferelor din Marea Neagră de 18 ani și monitorizează delfinii de 12: câți sunt, câți mor anual și din ce cauze. Am citit însă pe net cum un localnic din Costinești spunea că în realitate sunt mai mulți delfini morți decât cifrele oficiale, adică 150 pe lună! Cum asta sună îngrijorător, i-am scris coordonaturului activităților de teren de la Mare Nostrum, Marian Paiu, ca să aflu cauzele.

VICE: Salut Marian. N-aș vrea să mă duc de 1 mai la mare și să găsesc 150 de delfini pe plajă la after. E posibil așa ceva?

Marian Paiu: Dacă într-adevăr existau 150 de delfini pe lună pe o singură plajă, nu rata nimeni informaţia asta. Dar nu este imposibil, dacă ne reamintim cazurile de plase ilegale turcești capturate de Garda de Coastă în anii trecuţi. Doar într-o singură astfel de plasă au fost identificaţi 33 de marsuini. Cei 177 de anul trecut au fost observaţi şi înregistraţi direct de noi sau cu ajutorul membrilor „Reţelei de observatori voluntari pentru salvarea delfinilor”. În rețeaua asta intră elevi, profesori, angajaţi ai Institutului Grigore Antipa, ai Gărzii de coastă, ai Asociaţiei scafandrilor profesionişti și a salvamarilor, porturilor, pescari, cetăţeni ai judeţelor Constanţa şi Tulcea și alții.

De ce este importanta conservarea speciiilor de delfini?

În Marea Neagră delfinul se află în vârful piramidei trofice, este un prădător de vârf al ecosistemului marin și are rol sanitar. Se hrănește cu indivizi mai slabi și realizează astfel selecția naturală a celorlalte specii. Bunăstarea delfinilor arată că respectivul ecosistem este sănătos. Pierderea lor provoacă dezechilibre în rândul speciilor marine, apar populaţii bolnave etc.

Din ce cauze mor?

Cauzele sunt multiple. Pot fi moarte naturală cauzată de vârstă, factori patogeni, poluare biologică, chimică, fonică etc. sau chiar moarte prin asfixiere, din cauza prinderii accidentale în plase. Există și cazuri în care delfinul este considerat concurent la peşte şi astfel se încearcă reducerea concurenţei, dar această practică este foarte rară. Foarte des găsim delfini cu urme de tăieturi, dar nu am putut demonstra că erau morți sau vii când au fost tăiați. Majoritatea au una dintre înotătoare tăiată, ca să poată fi scoşi din plasele de pescuit sau sunt tăiați pe abdomen, ca să se scufunde. Oricare dintre practicile astea este interzisă de lege. Acel delfin ar trebui adus la mal și raportat ca fiind prins accidental în plasă, dar acest lucru nu se întâmplă.

Care ar fi soluția?

Introducerea unor dispozitive acustice de îndepărtare a delfinilor de plase, ceea ce noi facem de doi ani, cu diverse finanțări primite anual. Cu pescăriile colaborăm destul de greoi. Până acum am acoperit doar șapte. Există pescari care vor să se implice și o fac și colegi de-ai lor care-și manifestă dorința, dar când să facă, se dau înapoi. Sunt și reticenţi să ia pe cineva cu ei în barcă, chiar dacă le explici că că nu eşti acolo ca să le faci rău, ci ca să-i ajuți. În plus, majoritatea pescuitului la litoralul românesc se face cu ambarcaţiuni mici, în care spaţiul este foarte redus sau inexistent pentru încă o persoană. În 2015 ne-am propus să venim cu o propunere legislativă în această direcţie. În prezent desfășurăm campania de fundraising „Adoptă un delfin”.

Cum combateți plasele ilegale, cu monofilament, adică din plastic?

Când vorbim despre ele, vorbim de braconaj, care se pedepseşte prin lege. Pescarii nu se autorizează pentru utilizarea lor, ci a celor din cârpă legale şi însemnate corespunzător. Mare Nostrum nu deţine încă mijloacele necesare pentru a interveni în astfel de cazuri, dar am observant o intensificare a activităţii Gărzii de coastă în aceasă direcţie.

Ar afecta exploatarea gazelor de șist habitatul delfinilor?

Ţinând cont de riscurile pe care acest tip de exploatare le presupune, nu este exclusă afectarea habitatului marin şi implicit a delfinilor prin poluarea fizică sau cea fonică cauzată de metoda de fracturare. Delfinii au un organ numit melon, care funcţionează pe principiul radarului - emite și captează ultrasunete. Cu ajutorul lui comunică, se orientează și vânează. Este foarte sensibil și e riscant să-l expui unor unde de sunet distructive.

Ce se întâmplă cu delfinii găsiți morți?

Noi îi analizăm, îi înregistrăm, iar în funcţie de starea de descompunere și de claritatea identificării cauzei de deces, îi incinerăm sau le facem autopsie. Nu lăsăm leșul pe plajă decât dacă se află pe teritoriul Rezervaţiei Delta Dunării, arie strict protejată, unde legea nu permite să aduci sau să ridici ceva.

Dacă de 1 mai sau vara asta vezi un delfin viu sau mort pe plajă sau dai de el prin apă, nu-l da mai încolo sau te face că nu-l vezi. Pune mâna pe mobil, oricât de praf ai fi și anunță Mare Nostrum la numărul gratuit 0800 800 078 între orele 8-17, la 0763 255 731 non-stop sau on-line pe site-ul www.delfini.ro.