Învăţământul universitar a ajuns sub coada vacii

FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Învăţământul universitar a ajuns sub coada vacii

Jumătate dintre studenţii din România renunţă la studii din cauza taxelor din ce în ce mai mari, dar şi pentru că aleg facultăţile greşit.

Jumate dintre studenţi îşi bagă picioarele-n studiile universitare din cauza taxelor sau pentru că au dat la o facultate aiurea. Asta relevă un raport despre situaţia educaţiei, lansat acum două săptămâni de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care prezintă pe larg balega în care zace sistemul de învăţământ superior.

Adevărul e că în liceu nu prea discută nimeni cu tine despre drumul pe care ar trebui să-l apuci în viață. Așa ajungi să te iei după spiritul de turmă și să dai ca o vită la ce dă toată lumea, unde te obligă părinţii (ASE, Drept) sau dai de-al naibii la altceva care sună mişto, dar nu-ţi va folosi niciodată (Jurnalism). Eu am ales ultima variantă şi sunt printre puţinii absolvenți care chiar şi-au găsit ceva de lucru în domeniu. Asta după ce am plătit o taxă nesimţită în primul an, care nu s-a anulat cu bursele de merit luate după, din care îmi luam doar cărţi, bere şi prezervative.

Publicitate

Cu două zile înainte de lansarea raportului, cei de la ANOSR au organizat un protest cu trei sute de studenţi şi o vacă adusă într-o remorcă prin centrul Timişoarei. Din păcate vaca s-a stresat la fel ca studenții români și nu a mărşăluit alături de ei. Dar publicul s-a bucurat de o viţică din plastic şi de câteva scandări amuzante cu tentă bovină de genul „Studentul de azi, văcarul de mâine”. I-am scris vicepreşedintei organizaţiei, Brînduşa Lungu, ca să aflu de ce situaţia universităţilor de la noi pare mai proastă ca orice bou şi cum a ajuns vaca să-şi vâre copita-n educaţie.

VICE: Cum aţi ajuns la ideea cu vaca la protest?

Brînduşa Lungu: Expresia „la coada vacii” subliniază că nu s-a investit suficient în educaţie şi că momentan nu reprezintă o prioritate naţională. Expresia arată că educaţia în România înregistrează un puternic regres și sugerează condiţia de viaţă precară și modestă a studenţilor.Autorităţile nu au fost foarte încântante de ideea cu vaca. Deși am ajuns la un consens, am realizat că văcuţa se speriase, pentru că se retrăsese într-un colţ. Nu am insistat să o coborâm din remorcă și ne-am folosit de un mulaj din plastic al unei vaci, care a fost purtat pe umeri.

Care sunt concluziile raportului vostru despre situaţia învăţămantului universitar?

Bursele nu acoperă necesarul de masă și cazare, fiind chiar și de trei ori mai mici decât prevede legea. Totuşi au crescut taxele de studiu și taxele de cămin. Jumătate dintre studenții din România renunță la studii în mare parte din cauza alegerii greșite/neinformate a facultății, a lipsei resurselor financiare și a creșterii constante a taxelor. Aşa a ajuns România pe penultimul loc în Europa ca rată a absolvirii studiilor superioare. Aşa am ajuns să avem de două ori mai puţini studenți faţă de acum patru ani.

Publicitate

Este creşterea taxei de studiu un rezultat normal al creşterii inflaţiei?

Principalul motiv pentru care universităţile au crescut taxa de şcolarizare este, conform studiului nostru, presiunea pusă din 2008 până în prezent de subfinanţarea educaţiei şi scăderea considerabilă a finanţării de bază pe bugetele universitătilor. Dacă e să analizăm evoluţia alocaţiei per student echivalent din 2003 până în 2012, luând în calcul rata inflaţiei, observam că ea scade cu 7% în această perioada, deci nu s-ar justifica creşterea taxei.

Asta înseamnă că în loc de o bursă de merit de 350 de lei cât primeam eu, acum un student primeşte în jur de 250-300.

Care sunt cererile voastre faţă de autorităţi?

Speram ca autorităţile, guvernanţii, factorii decizionali să conştientizeze importanţa investiţiei în educaţie şi să transforme acest domeniu într-o prioritate naţională. Vrem realizarea unei strategii sustenabile privind finanțarea educației pornind de la propunerile studenților. Atât declarațiile ministeriale, cât și Pactul Național pentru Educație din 2008, dar mai ales prevederea expresă din Legea Educației Naționale (articolul 8) precizează alocarea celor 6 % din PIB pentru educație.

Partidele politice şi-au asumat ca din 2008 și până în 2013 să aloce acest procent, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

Cum v-au răspuns autorităţile la conferinţă?

La deschiderea Forumului Organizațiilor Studențești din România au participat câţiva parlamentari şi consilieri, dar nu ne-a răspuns nimeni din partea Ministerului Educaţiei sau al Guvernului. Până acum doar una dintre solicitările noastre a avut ecou, însă fără rezultat până în acest moment: am primit la finalul anului trecut promisiuni că va crește subvenția cămine - cantine. Dar promisiuni şi asumări au mai existat şi în trecut, chiar în Legea Educaţiei.

Publicitate

În ce măsură poate rezolva statul problema studenţilor care îşi aleg în mod greşit sau neinformat facultatea şi ajung s-o abandoneze?

Statul ar trebui să se asigure că elevii şi studenţii sunt informaţi corect despre universităţile din România şi sunt ajutaţi să îşi găsească domeniul în care ar putea produce cele mai multe rezutate. În acest sens, Centrele de Orientare şi Consiliere ar trebui să joace un rol esenţial în momentul în care un elev îşi alege domeniul de studiu, iar o investiție pe termen lung direcționată către aceste centre este o prima soluţie de reducere a abandonului universitar.