- Şi mi-a zis că m-a filmat când am numărat şi când v-am dat eu o sută de milioane.
- Aoleu!

Acesta este un scurt fragment dintr-o lungă conversație care apare în interceptările din dosarul judecătorilor de la Tribunalul București condamnați în luna mai pentru luare de mită. Cel care primește groaznica veste este judecătorul Sorin Viziru, într-o discuție cu un lichidator judiciar, care intermedia mita de la diverși oameni de afaceri către judecători.

Acum, într-o sală de audieri din Penitenciarul Rahova, fostul magistrat îmi spune că nu a luat vreun ban murdar. Asta, deși două complete de judecători l-au găsit vinovat pentru luare de mită, iar ultimul l-a condamnat la patru ani și șase luni de închisoare, cu executare.

Sorin Viziru are 39 de ani și 13 i-a petrecut ca judecător pe civil și comercial. S-a născut la Bacău, într-o familie modestă de muncitori. A urmat Facultatea de Drept la Iași și apoi Institutul Național de Magistratură de la București.

Cariera în justiție a ales-o pentru că se potrivea „aptitudinilor și calităților sale".

Prima instanță la care s-a urcat la tribună a fost judecătoria Constanța, unde a fost stagiar.

„Prima ședință a fost de dosare penale, deși mie nu mi-a plăcut niciodată materia de penal, ci civil și comercial. Astea au fost favoritele mele", spune Viziru.

Între 2005 și 2007 a fost stagiar la judecătoria Constanța, apoi definitiv la Judecătoria Focșani, până în 2009. Din 2009, Tribunalul București, secția a VII-a Civilă.

Îi e greu să sape în memorie după un proces care l-a impresionat. Când ești judecător pe spețe civile și ai douăzeci de cazuri într-o zi, nu le ții minte.

Sau așa ceva.

Ce ține însă foarte bine minte este ziua de 24 iunie 2014, când a fost trimis în judecată pentru luare de mită. Lichidatorul de la care primise zece mii de lei pentru a-i da o soluție favorabilă într-un dosar îl turnase la DNA.

„Doamna lichidator a spus că mi-a dat din fondurile ei proprii o sumă de bani pentru relații profesionale bune cu mine, în calitate de judecător. Ce-o fi însemnând asta… Iar Parchetul a spus că banii n-au fost dați așa, pentru relații, ci au fost dați pentru un dosar determinat, pe care l-au găsit ei pe rol la mine și în care doamna era reclamantă."

Totul se reduce, spune el, la spiritul exagerat de autoconservare al celei care a făcut un denunț mincinos, în schimbul propriei libertăți.

Am în față o transcriere a discuției pe care a purtat-o despre mită și îl întreb dacă pot să-i citesc din ea, să lămurim acel „Aoleu!". Refuză: „Despre dosar vreți să vorbim? Dacă știam, nu acceptam interviul."

Atunci, de ce? Cine i-a vrut răul lui Sorin Viziru încât l-a băgat la închisoare nevinovat?

Acum, cel care avea drepturi salariale de zece mii de lei pe lună și decidea soarta a sute de firme și oameni de afaceri lucrează la spălătoria penitenciarului. „Nu poți să stai toată ziua în celulă." Cam așa își rezumă rutina zilnică

În închisoare, e mult mai rău decât se aștepta:

„Nici nu mi-am imaginat, nu te gândești înainte. E sub orice așteptări. Mâncarea e proastă, spre foarte proastă. În meniul zilei nu există nimic proaspăt, fructe, legume, iaurturi, nu există așa ceva. Putem cumpăra de la magazin, dar la prețuri mai mari decât afară. Sunt probleme și cu apa caldă, care nu e în fiecare zi."

Fostul magistrat împarte camera cu cei alături de care a fost judecat: alți doi magistrați de la Tribunalul București și omul de afaceri Dan Grigore Adamescu. Se înțeleg bine, au ce vorbi, seara se uită la știri împreună.

Seara, se uită la știri împreună. Cu o seară înainte, de exemplu, văzuseră o știre despre deținuți care se urcă pe zidurile închisorilor și cer condiții mai bune în mai multe zone ale țării.

De după gratii, fostul magistrat spune că nu ar trebui excluși de la grațiere condamnații pentru corupție. Discursul e fix unul pe care te-ai aștepta să-l auzi într-o sală de judecată:

Viziru merge mai departe cu argumentația și spune că ar trebui luat în consideare și arestul la domiciliu, ca alternativă pentru executarea pedepsei.

„Tot o privare de libertate este, tot suferință este. Și are și avantajul că scutirea statului de cheltuieli destul de mari și reintegrare familială, se poate și munci, nu mai consumă resursele statului. Sau o combinare, o pătrime în pentenciar, alta, la domiciliu."

Fostul magistrat are motive să vorbească despre grațiere. De partea cealaltă, îl așteaptă o iubită însărcinată. Înainte să fie arestat, aveau planuri de căsătorie. Și acum au, dar Viziru mai trebuie să aștepte cel puțin un an și zece luni ca să fie eligibil pentru eliberare condiționată.

Spre finalul interviului, îl întreb ce-și reproșează. Pică pe gânduri. Apoi răspunde:

„Nu-mi reproșez nimic. N-am nicio problemă de conștiință."

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre corupție:
Am vrut să arăt cât îmi iubesc țara și am creat un joc video cu Dragnea, corupți și DNA
Cum s-a schimbat definitiv modul în care SRI și justiția vor prinde corupții din România
DNA e în campanie electorală şi merită să câştige