FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

„Poliţia intimidează protestatarii Roșia Montană”

Patru protestatari au fost audiaţi ieri în cazul dosarului penal făcut pentru luneta ministrului Barbu.

Joia trecută ministrul Culturii, Daniel Barbu, a fost huiduit şi atacat cu bani de hârtie în Club A, pentru că ministerul său a dat Roşia Montană pe tavă celor de la RMGC. Pe urmă, când a intrat în maşină, ori i-a spart cineva luneta maşinii, ori şi-a spart-o singur când a trântit uşa. Apoi a făcut un film cu Antena 3, pe muzica aia tristă pentru reportajele cu inundaţii, în care părea abia scăpat cu viaţă dintr-un un atac terorist „neolegionar”. Băsescu a declarat că atacul „nu trebuie tolerat“ și Ponta a a cerut ca protestatarii să fie sancționați „contravenţional sau penal". 

Publicitate

Ieri una dintre persoanele care fac voluntariat pentru Roşia Montană, Alina Bogdan, a fost citată de poliţie ca martor la evenimentele de joi, alături de alte trei persoane. Am rugat-o să ne spună cum a fost la audieri, ca să aflăm care-i riscul ca oricare dintre cei prezenți în piaţă să se trezească faţă-n faţă cu băieţii cu ochi albaştri mâine.

Din câte știu eu, până la acest moment au primit citație patru persoane dintre care două fuseseră reținute și audiate în seara evenimentului. O a treia fusese legitimată la fața locului. Nu știu cum m-au identificat pe mine, nu sunt persoană publică și nici nu fusesem legitimată în seara cu pricina. Dar mi-a spus unul dintre protestatari că, în noaptea incidentului, pe la ora unu, Poliția a dat buzna peste locuitorii din Centrul Vechi, majoritatea de etnie romă, care ar spune orice în fața unei insigne, i-a trezit din somn și i-a pus să declare că au fost deranjați. Asta ca să ne poată deschide dosar penal de ultraj la bunele moravuri și tulburarea liniștii publice. Adică simplul fapt ca făceam parte dintre protestatari mă face făptuitor.

Am fost toți patru la audieri cu un avocat, care nu ne-a mai putut reprezenta, pentru că era și el parte din dosar. A văzut însă lista de audieri, pe care erau peste 20 de persoane, dintre care zece erau considerați suspecți, nu martori. Mi-a spus că eram și eu pe lista suspecților, deși fusesem citată ca martor. Pe citația mea fusese scris mai întâi „faptuitor”, tăiat cu pastă corectoare și scris alături „martor”. I-am întrebat de ce, din economie? Mi s-a răspuns răstit: „ Da, ca să nu mai tăiem păduri.”

Fiecare a dat declarație separat, fără avocat. Deși aveam dreptul la unul din oficiu, anchetatorul principal mi-a spus: „Dacă ești doar martor, nu ai nevoie.” Ceea ce nu e același lucru cu ai dreptul. Cel care m-a anchetat pe mine a fost foarte agresiv la început, lătra la mine. L-am rugat să lase tonul mai jos și să vorbească normal, ceea ce a făcut. Ba chiar a devenit prietenos după ce colegul său a ieșit din sală, ofuscat că i-am făcut observație anchetatorului. A zis: „Ia uite domnule, să ne dea acum și proceduri de cum să vorbim cu martorii…”

Urmând sfatul avocatului care nu m-a mai putut reprezenta, să spun adevărul, am fost audiată timp de două ore. M-au întebat în detaliu multe lucruri și am scris patru pagini: de unde știam de flash-mob,  dacă m-am dus cu mai mulți cunoscuți, dacă eram însoțită când am intrat în club. Eu nu îmi aduc aminte, am spus neînsoțită, dar este posibil să mai fi fost cu cineva cu care m-am întâlnit pe drum, iar ei o să se folosească de imaginile camerelor din zonă, ca să demonstreze că am mințit. M-au pus să numesc cunoscuții, dar am zis că îi știam vag și nu am dat niciun nume. M-au întrebat dacă fac parte din vreo asociație, organizație, sindicat. Nu fac. Au insistat foarte mult să știe dacă am anunțat alți oameni, dacă am dat sau am primit telefoane. M-au pus să identific o poză a unui tip pe care nu îl cunoșteam, cred că cel pe care ei l-au identificat ca făptașul pagubei. Pentru că până la urmă este doar o pagubă materială care poate fi reparată dacă se înlocuieșete parbrizul.

Pasul următor este la ei, să înceapă sau nu urmărirea penală. Avocatul a zis că nu pot instrumenta incidentul ca și caz penal. În cel mai bun caz o să ne dea NUP, în cel mai rau caz primim de la doi la șapte ani închisoare. Consider că încadrarea incidentului la un fapt atât de grav este o  manevră politică mârșavă de intimidare și hărțuire. Mesaj către audiați: nu vă lăsați amprentați, fotografiați și nu dați nume.