Primul satelit românesc pe orbită

Cel dintâi satelit românesc, GOLIAT, a fost lansat cu succes pe orbită la mijlocul lunii februarie, de la o bază din Guyanna Franceză, în timpul primului zbor al rachetei Vega a Agenției Spațiale Europene (ESA). Va rămâne pe orbita Pământului minimum șase luni, unde va realiza o serie de teste.

Până la dezvoltarea tehnologiei rachetelor mici precum Vega, nu puteam trimite în spațiu sateliți fără costuri care ar fi băgat UE în faliment. Dar în ritmul ăsta de dezvoltare, țările europene vor fi mult mai competitive cu proiectele lor din spațiul cosmic, iar ESA va rivaliza în sfârșit NASA.

GOLIAT este un cub de dimensiuni inedite, cu latura de o sută de milimetri și cântărește aproximativ o mie de grame. A fost dezvolat de Agenția Spațială Română (ROSA) în colaborare cu Institutul de Științe Spațiale de la Măgurele acum cinci ani și poartă la bord trei experimente științifice: camera foto Ciclop care are o rezoluție de 3Mp și realizează poze terestre, aparatul de măsură Dose-N care măsoară radiațiile de pe orbită și senzorul SAMIS care măsoară fluxul de micrometeoriți.

În caz că vă întrebați, când o ardeți aiurea prin cluburi, la ce vă folosesc vouă măsurătorile de radiații, vă spun că ele v-ar putea salva viața. Radiațiile alea de pe orbită vin de la Soare. Dacă aflați în ce perioadă sunt mai intense, știți când să vă feriți. Micrometeoriții pot fi periculoși pentru sateliți așa că e bine să le măsoare activitatea, pentru ca noi să ne putem bucura de TV, telefoane și Google Earth. La ultima parte e forte utilă și camera Ciclop care trimite imagini cu Terra de pe orbită. Imaginile de pe satelit sunt utile pentru prevenirea dezastrelor meteo, precum inundațiile.

Despre GOLIAT am discutat cu doctorul în fizică Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române de 15 ani. Numele lui apare pe un număr mare de brevete de invenții impronunțabile precum „accelerometru ferofluidic triaxial”.

Camera Ciclop va transmite imagini de pe orbita Terrei

VICE: Ce  face Goliat?

Marius-Ioan Piso: Are toate funcțiile unui satelit științific obișnuit. Sistemul asigură ziua alimentarea electrică permanentă prin celule solare, iar noaptea prin acumulatori. Poziția este monitorizată printr-un magnetometru și prin sistem GPS, iar altitudinea e stabilizată inerțial. Două computere de bord monitorizează funcționarea, comunicația și colectarea datelor științifice. Un al treilea computer este atașat camerei Ciclop, cea mai importantă. Sistemul pentru măsurarea dozei integrale de radiație ionizantă este un al doilea experiment. Satelitul masoară și fluxul de micrometeoriț iîn direcția mișcării orbitale.

Oamenii cred că sateliții au dimensiuni foarte mari. De ce este GOLIAT atât de mic?

Dimensiunile mici există datorită evoluției tehnologiei microelectronice și a materialelor. Modelul a fost dezvoltat prima dată la Universitatea Stanford din California și a fost însușit de tinerii cercetători români. Nanosateliții sunt o nouă filosofie a explorării spațiului cosmic. Prin ei efectuăm misiuni eficiente și rapide mult mai ieftin. Trendul secolului XXI este investiția în soft-uri inteligente și mai puțin în hardware.

Cât timp a durat construcția și proiectarea?

Proiectul a durat de 36 de luni. Pentru că lansarea Vega s-a amânat cu aproape trei ani, au mai fost aduse ulterior unele modificari în echiparea tehnică. Au fost actualizate unele circuite și s-au efectuat adaptări necesare integrării pe Vega

Cum a decurs lansarea ?

Nu au fost dificultăți. Satelitul a fost integrat în dispozitivul de lansare de pe racheta Vega cu două luni înainte de plecarea pe orbită, după efectuarea ultimelor teste la centrul ESA.

În cât timp va începe satelitul să transmită date înapoi pe Terra?

Goliat deja transmite date prin care ne spune că funcționează cum trebuie. După stabilizarea orbitei, va transmite imagini și alte date științifice printr-un sistem de microunde folosit în comunicațiile între satelit și Terra, numit banda S. Transmisiile vor fi primite de Agenția Spațială Română, prin centrul de control ROSA - ISS de la Măgurele sau prin stația de recepție de la Cluj. Informațiile în bandă UHF pot fi recepționate și de amatori de radio. Acum c-am finalizat acest proiect putem să construim noi nanosateliți, care pot fi conectați într-o rețea, ceea ce i-ar face mai eficienți.

Care au fost costurile de producție?

Costul total al proiectului de cercetare-dezvoltare a fost de 1,5 milioane de lei în care au intrat și realizarea satelitului, a modelului ingineresc, a celor două stații de sol, salariile cercetătorilor șicosturilede personal și de regie aferente. Am fost cofinanțați de parteneri industriali români cu aproximativ 15% la realizarea stațiilor de sol și a încercărilor.

Satelitul ăsta minuscul are nevoie de trei computere ca să funcționeze

În ce situații s-ar defecta?

Problema cea mai mare o crează radiațiile din jurul Pământului, care sunt periodic mari pentru orbita aleasă de lansatorul Vega. În plus nivelul radiațiilor este foarte mare între 2012 și 2013 din cauza reacțiilor nucleare ale Soarelui din această perioadă. Inițial, satelitul urma să fie amplasat pe o orbită joasă, unde nivelul de radiație ar fi fost cel pe care îl suportă misiunile cu echipaj uman. Ele provoacă modificări în hardware și produc resetări ale procesoarelor. Satelitul se poate defecta și la ciocnirea, puțin probabilă, cu un alt obiect cosmic, cum ar fi gunoaiele spațiale.

Cum preveniți defecțiunile?

Satelitul a fost conceput, realizat și testat pentru a funcționa în condițiile dure de lansare (accelerații și vibrații mai mari de 30g pe durata câtorva minute) și spațiu cosmic (vid, variațiimari de temperatură, radiații). Toate acestea, cu excepția radiațiilor, au fost produse la sol, în laboratoare din țară și de la ESA, iar satelitul nu s-a defectat.

Ce alte proiecte mai are Agentia Spațială Română?

În colaborare cu ESA participăm la mai multe misiuni spațiale de cercetare.  Unul dintre ele este proiectul Alpha Magnetic Spectrometer – un detector uriaș de particule care a fost deja lansat pe Stația Spațială Internațională. Noi lucrăm mult  și la programele de observare a Terrei prin satelit pentru că asta este direcția principală a ESA. Pentru ONU garantăm suport sistemului SPIDER care oferă prin satelit informații referitoare la dezastre terestre, iar pentru România asigurăm, împreună cu alte instituții, monitorizarea inundațiilor încă din 2005.

Sateliți precum GOLIAT supraveghează România și ne anunță de pericolul inundațiilor.