Șapte lucruri pe care nu le știai despre cum se droghează lumea în 2014

(Colaj de Marta Parszeniew)

Există o listă lungă de stereotipuri naționale care au fost absorbite în conștiința colectivă. Francezilor le plac baghetele de pâine, elvețienii sunt născuți plictisitori, americanii nu înțeleg umorul, britanicii duc lipsă de dentiști… etc, etc, etc, până când întregul glob devine o sferă formată din clișee obosite care se tot învârtesc în spațiu.

Avem nevoie de o metodă nouă ca să facem presupuneri exhaustive despre toate populațiile Pământului, și cum putem să începem mai bine decât cu drogurile? Până la urmă, poți spune atât de multe despre o persoană în funcție de drogul pe care și-l alege. Nu ar fi grozav dacă am aplica aceeași logică tuturor țărilor?

Din fericire, Studiul Drogurilor la nivel Global din acest an tocmai a fost publicat. Persoanele care l-au făcut au strâns informații de la aproximativ 80.000 de consumatori de droguri și clubberi, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, din peste 40 de țări diferite. Da, marea majoritate par să aparțină clasei mijlocii și nu sunt infirmi ca să aibă probleme de dependență de medicamente, cu toate astea, studiul oferă o perspectivă unică asupra obiceiurilor internaționale în materie de droguri.

Cred că ai observat că presa a luat-o razna în ultimele zile după ce a aflat că oamenilor încă le plac drogurile și alcoolul și că din ce în ce mai mulți dintre ei cumpără toate astea de pe internet acum. Dar din cauza dezbaterilor și a titlurilor isterice, ai fi putut să ratezi șansa să afli cele mai importante lucruri. Așadar, ai aici șapte aspecte pe care studiul ni le-a spus despre obiceiurile în materie de droguri din întreaga lume.

(Fotografie de Chris Bethell)

Nu e de mirare că, deși se știe că are în compoziție mai mult aditivi neutri și o substanță care-ți dă o formă chimică de SIDA, cocaina a fost votată drogul cu valoarea cea mai mică de cumpărare din lume. Cu toate astea, au fost puține țări care păreau așa încântate să-și dea banii pe pungi cu praf pentru dinți, amfetamină și Levamisole, spre deosebire de Belgia care a fost cea mai mulțumită de cocaina ei.

Deși sunt deja răsfățați cu unele dintre cele mai bune beri, ciocolată și vafe din lume, belgienii au clasat cocaina la 5.5 din 10, la capitolul valoare de cumpărare. Lucru ăsta pare de căcat, dar cei mai nemulțumiți de cocaină din lume, australienii, i-au dat drogului aproximativ 2.3 din 10. Ca să-și bage nasurile de antipozi în ele, cocaina din Belgia e cea mai ieftină de pe listă, costă în jur de 72 de dolari gramul. În Australia e de patru ori mai scumpă și ajunge la 320 de dolari pe gram. Iar asta e de-a dreptul ridicol.

De ce e o așa de mare diferență? În fiecare an trec opt milioane de containere prin portul belgian Antwerp, una dintre cele mai importante bariere din Europa, în care drogurile sunt băgate de regulă pe furiș, câteodată pe ambarcațiuni cu banane, din America de Sud. Dar unde există voință, se găsește și o cale: în ciuda calității și a prețului, studiul a descoperit că australienii consumă la fel de multă cocaină ca belgienii.

La nivel global, în jur de 20 de consumatori de canabis au zis că au căzut victime violenței când încercau să facă rost de marfă. Locurile în care cel mai probabil exista riscul să fii atacat în timp ce cumpărai iarbă erau Germania și Franța, în timp ce cele mai periculoase să iei ecstasy erau Franța și Elveția. Mă gândesc că are vreo legătură cu aerul de la mare altitudine al Alpilor care îi împinge pe oameni să-i bată pe raveri.

Desigur, o piață legalizată e una sigură. În Olanda, unde să-ți iei iarbă e la fel de ușor și legal precum cumpăratul unei cești de cafea, mai puțin de 2% spuneau că au avut parte de comportament violent în timp ce încercau să cumpere canabis. Dacă ești spart și ești în Amsterdam, există șansele să ți se întâmple asta la fel cum există posibilitatea să fii lovit de un tramvai.

De fapt, traficanții par de regulă mult mai pașnici de-a lungul graniței din Olanda, lucru care duce la cele mai mici rate de violență de care s-au lovit oamenii care încercau să cumpere ecstasy.

(Fotografie via)

Știam deja asta, desigur, însă acum e oficial: americanii sunt jigniți, dezgustați și induși în eroare de țigările care conțin tutun.

Studiul a descoperit că 7% dintre americani amestecă marijuana cu tutunul în țigările lor. În restul lumii, în jur de 75% privesc un joint ca ceva care e făcut din tutun și cannabis. În Elveția, Franța, Beliga, Portugalia și Ungaria, mai mult de 90% au văzut tutunul ca o parte necesară din consumul ierbii, în timp ce în Marea Britanie a fost de 80%. În Europa, jointurile ei lungi și înmuiate de tutun sunt date mai departe fără griji, în timp ce în Statele Unite, totul se rezumă la fumuri rapide din țigări tari de marijuana.

Verii de canabis cei mai apropiați ai Americii sunt drogații din Noua Zeelandă, unde doar 24% dintre oameni folosesc tutunul în jointurile lor. Asta ne demonstrează de ce consumatorii din cele două țări fumează jointurile lipsite de tutun, care sunt și mai sănătoase: ambele au o istorie bogată în creșterea ierbii, care nu are nevoie de tutun ca să ia foc, spre deosebire de hașiș, care, până la mijlocul anilor 2000, era cel mai comun tip de cannabis din Europa.

Aproape o pătrime din consumatorii de droguri din Spania au fost prinși cu canabis la ei. Numărul ăsta poate avea o legătură cu o măsură recentă luată de guvernul Madridului pentru a duce mai departe războiul său împotriva drogurilor ca să dea peste cap planurile de legalizare ale canabisului inițiate de parlamentele regionale din Catalonia și Țara Bascilor.

A doua țară în care cel mai probabil există riscul să fii prins cu canabis, cu unul din cinci prins, e Elveția. În ciuda legilor relativ relaxate când se pune problema pedepselor, se crede că legile noi, care înlocuiesc urmărirea penală cu o amendă dată pe loc, ar fi putut să ducă la o afacere care să crească numărul de consumatori prinși.

Dintre toate țările în care a fost făcut studiul, America și Ungaria au cele mai urâte implicații pentru cei prinși cu o pungă de iarbă. În jur de o pătrime din oamenii arestați din cele două țări pentru posesie de canabis s-au trezit cu abilitatea de a călători liber afectată, iar arestul a avut un impact și asupra muncii și studiilor lor.

(Fotografie via)

Un procent surprinzător de doar 35% dintre chestionați au spus că au fost mahmuri la muncă în timpul anului trecut, în timp ce doar 64% au zis că abia dacă au atins mahmureala la slujbă. Aceste rezultate ar fi fost de înțeles dacă respondenții erau piloți sau cardiologi, dar n-au fost, întrucât s-a bazat mai mul pe consumatori de droguri profesioniști cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani. Mi-e teamă că nu am o explicație pentru lipsa băuturi din timpul săptămânii, dar poate are legătură cu faptul că erau prea ocupați ca să ia droguri.

Cei care își iau revanșa pentru muncitorii mahmuri sunt bețivii din Irlanda, dar chiar și acolo doar 50% spun că au mers în starea aia la muncă în ultimul an. Printre cei mai puțin probabili să meargă mahmuri la slujbă sunt spaniolii. Poate pentru că niciun spaniol nu are cu adevărat un loc de muncă?

În ceea ce privește lupta cu decăderea, olandezii, poate și pentru că sunt cei mai mari consumatori de ecstasy și amfetamine, au intrat în depresia dureroasă indusă de droguri mult mai des decât oricine altcineva. Probabil că nu e o coincidență că olandezii erau de asemenea și cei mai mari consumatori de băuturi care conțin cafeină.

Cei mai puțin probabili să apară la muncă în stare deplorabilă (cele mai mari eșantioane din studiu) au fost neozeelandezii și americanii.

Studiul a descoperit că 77.5% dintre mexicanii chestionați au consumat canabis în ultimul an, comparat cu o medie globală de 48.2%. America (69.9%) și Brazilia (69.5%) ocupă locul doi, iar Marea Britanie vine din urmă cu 53.6%.

Iarba a fost folosită în Mexic încă din timpurile pre-coloniale și e folosită în scopuri medicinale tradiționale. Mulțumită acestui lucru, percepția generală despre canabis e că nu este un „drog puternic”, iar asta poate avea o legătură directă cu un consum în creștere. Desigur, un alt motiv ar putea fi că sunt crescute tone de iarbă aici, mai exact în jur de 20 de mii de tone anual, conform guvernului.

Olandezii i-au dat ecstasyului cel mai mare scor din lume pentru valoarea de cumpărare, adică 8 din 10. Iată, ei au totuși cele mai ieftine pastile din lume, la 6.78 de dolari bucata. Și praful de ecstasy are o putere de cumpărare mare, la 7.5 din 10 (în top cu Danemarca) și este, din nou, cea mai ieftină din lume, la doar 33 de dolari gramul.

Din păcate pentru fanii ecstasyului din Noua Zeelandă, țara are cel mai scăzut nivel al valorii de cumpărare pentru pastilele de ecstasy (4 din 10) și pentru praf (5 din 10), iar pastilele costă 38 de dolari, în timp ce un gram de praf ajunge la 243 de dolari, care e cel mai scump din univers.

E exemplul perfect pentru cum drogurile devin mai scumpe și contrafăcute odată ce te îndepărtezi de principalele rețele de distribuție. E de asemenea și motivul pentru care Noua Zeelandă a avut prima piață legală de droguri, cunoscută și ca cea mai înfloritoare în anii 2000, sub forma ecstasyului care imita „pastilele de petrecere”, BZP, și tot asta explică de ce drogurile făcute în casă, precum metamfetamina, au pornit de acolo și din locuri ca America rurală.

Dacă oamenii nu pot cumpăra droguri decente, și le vor face singuri.

Bazat pe experiența a aproximativ 80.000 de oameni care au luat parte la Studiul Global asupra Drogurilor din 2014, Codul High-way e primul ghid pentru o utilizare sigură a drogurilor și e susținut chiar de oameni care iau droguri.

Urmărește-l pe Max Daly pe Twitter.

Traducere: Dana Alecu

Vezi și:
Un tip care recenzează substanțe chimice online a primit gratis droguri de mii de euro
Ghidul de cumpărat droguri pentru doamne
Copiii traficanților de droguri se laudă pe Instagram