Povestea traficantului de arme român care vindea lansatoare de grenade și mitraliere în București

În mai 2014, Virgil Flaviu Georgescu a primit un telefon de la un bărbat care susținea că e membru al Forțelor Armate Revoluționare din Columbia, grupul de gherilă mai cunoscut după acronimul în limba spaniolă, FARC. Gruparea de gherilă voia să cumpere niște arme noi, iar Georgescu, un traficant român de arme, în vârstă de 43 de ani, a spus că are exact ce căutau ei.

Peste trei luni, la o întâlnire în București, Georgescu a permis unuia dintre cei trei membri FARC de față să consulte cataloage pline de grenade cu rachetă și puști de atac. Membrii grupării de gherilă au spus că vor să doboare avioane americane și elicoptere trimise să ajute guvernul columbian în lupta de jumătate de secol împotriva lor. Au ajuns la o înțelegere – dar înainte să treacă vreun ban sau vreo armă dintr-o mână-n alta, Georgescu a ajuns după gratii.

La începutul lui decembrie 2014, el și alți doi traficanți de arme implicați în afacere au fost arestați în Muntenegru. Atunci a aflat Georgescu adevărul: nu avusese deloc de a face cu gherilele columbiene – fusese păcălit de agenți sub acoperire, care lucrau pentru Departamentul Anti-Drog (DEA) al Statelor Unite.

Agențiile de forțe de ordine din SUA se bazează de mult timp pe operațiuni incognito precum asta, ca să prindă în fapt suspecți de terorism, traficanți de droguri și alți criminali de pe tot cuprinsul lumii. Din cauza prezenței pe tot globul a FARC și a tendințelor sale puternic anti-americane, trimiterea de agenți sub acoperire care să pozeze în rebeli columbieni s-a dovedit un succes de proporții: unele dintre cele mai reușite cazuri ale agenției, de la începutul anilor 2000 și până azi, s-au folosit de imaginea FARC, care e puternic implicată în traficul cu cocaină.

Țepele cu FARC au atras critici din partea avocaților și a activiștilor, care acuză agenții federali de folosirea capcanelor, în numele unui război în mare parte inventat, împotriva narco-terorismului. Multe dintre țintele agenților n-au pus niciodată piciorul în Statele Unite, iar mulți dintre ei – inclusiv Georgescu – nu aveau, se pare, niciun plan să colaboreze cu gherilele columbiene, până n-au fost vizitați de agenții sub acoperire ai DEA. Unii dintre suspecți nici n-aveau înclinații anti-americane puternice, până când nu le-au stimulat agenții sub acoperire în discuție.

Criticii mai atrag atenția și asupra folosirii controversate a foștilor traficanți de droguri drept agenți sub acoperire. Un audit al agenției, întreprins de Ministerul de Justiție în 2015, a conchis că lipsa de verificări a acestor informatori e „problematică".

Dar tactica asta a ajutat la emiterea atâtor condamnări încât, cel mai probabil DEA-ul va continua s-o folosească – chiar dacă acum va trebui, probabil să găsească alt grup drept care să se dea. FARC-ul a încheiat un acord istoric de pace cu negociatorii din partea guvernului columbian pe 24 august, punând astfel punct unui conflict care a ucis cel puțin două sute de mii de oameni și a provocat strămutarea altor circa șapte milioane.

Un purtător de cuvânt al DEA nu a vrut să comenteze întrebuințarea țepei cu FARC-ul, dar cazul lui Georgescu indică faptul că încă o mai foloseau, în vremuri atât de recente precum 2014. Cazul lui, la fel ca șase altele trecute în revistă de VICE News lasă să se întrevadă cum folosește DEA-ul tactica asta – una pe care agenția probabil n-o va abandona, în ciuda acordului de pace din Columbia.

De la intrarea în vigoare a Legii Patriotului, în 2001, DEA-ul a promovat ideea dubioasă că există o „conexiune fără echivoc" între terorism și traficul de droguri. Agenția a argumentat în fața Congresului SUA, în 2011, că 39% dintre toate grupările teroriste recunoscute au „confirmat legături cu lumea traficului de droguri". La începutul mandatului de președinte al lui George W. Bush, autoritățile americane au început să se raporteze la FARC anume ca la o așa-zisă organizație narco-teroristă.

Accentul pus pe narco-terorism a permis agenției să-și întărească argumentul că se află în linia întâi a luptei de a ține sub control amenințările teroriste – și că Congresul trebuie să-i mărească fondurile, ca să-i țină în siguranță pe americani. DEA-ul e ramura de păstrare a ordinii cu cea mai rapidă creștere din Statele Unite: are 220 de birouri în țară și 89 de agenții în străinătate, iar nota de fundamentare pentru bugetul pe 2017 e de peste două miliarde de dolari.

Țepele FARC, precum cea în care a fost prins Georgescu, au jucat un rol central în strategia anti-tero a DEA, chiar dacă criticii susțin că agenția pune la cale crime, care, fără aportul său, n-ar fi avut niciodată loc.

Michael Braun, un fost șef al operațiunilor DEA, care a fost implicat în mai multe țepe care au implicat FARC-ul, a spus că, sub incidența Legii Patriotului, agenții DEA nu trebuie decât să ateste existența unui „gest explicit", care indică planuri de a comite o conspirație criminală. Nu trebuie să vadă niciodată arme pe bune sau droguri.

„Noi doi tot ce-ar trebui să facem ar fi să ne punem de acord să mutăm o tonă de cocaină în State și apoi să [comitem] un gest explicit – să sunăm o persoană de legătură din Columbia, de exemplu", a spus Braun. „Jurații ascultă toate căcaturile astea și-și dau seama foarte repede că agenții n-ar fi avut cum să inventeze așa ceva."

Dar drogurile nu sunt decât o jumătate din ecuația narco-teroristă – DEA-ul a promovat și cealaltă jumătate. VICE News a trecut în revistă douăsprezece capete de acuzare împotriva unor membri verificați ai FARC, printre care și câțiva care erau acuzați de a fi comandat sau de a fi fost complici la răpirea a trei prestatori de servicii din industria americană de apărate, în 2003. În toate aceste cazuri, procurorii și autoritățile de menținere a ordinii le-au spus juraților că FARC-ul a „autorizat folosirea violenței și a atacurilor împotriva cetățenilor americani, pentru a-și promova misiunea teroristă". Juraților li s-a mai spus și că scopurile FARC includ finanțarea de „atacuri împotriva unor cetățeni nevinovați și otrăvirea americanilor".

Jeffrey Brown, fost procuror SUA în Districtul de Sud din New York, care a instrumentat mai multe cazuri cu FARC și a ajutat la trasarea de capete de acuzare în altele, a declarat că strategia procurorilor cu narco-terorismul a ajutat la convingerea unor jurați care erau mai familiarizați cu al-Qaeda decât cu gherilele columbiene.

„Publicul știe mult mai multe despre terorismul jihadist decât știe despre narco-terorism", a spus el. „Oamenii simt că există o relație de consecință mult mai urgentă, când vine vorba de ideea de a duce ostatici americani peste granițe, decât când vine vorba de violențele comise de revoluționari finanțați prin traficul de cocaină."

Georgescu a fost condamnat în Districtul de Sud din New York în mai. Când se va pronunța sentința în septembrie, riscă să primească o condamnare pe viață, pentru că a conspirat să ucidă angajați ai guvernului american și a conspirat să sprijine material teroriștii. Avocatul lui, Albert Dayan, susține că clientul său e un om de afaceri cu acte-n regulă. Operațiunile sub acoperire „pun la încercare simțul moral al țintei", a spus el, „pentru că vehiculează în fața lor sume mari de bani și apoi stau și se uită cum se-ntind să apuce banii ăia."

Melvin Patterson, purtător de cuvânt al DEA, a spus că asta e o exagerare. „[Agenții] nu obligă pe nimeni să facă lucruri pe care persoanele nu ar fi deja predispuse să le facă", a zis el. „Există negocieri… Ori îi interesează să se implice în afacere, ori nu. Nu se aruncă cu bani în ei."

Shira Scheindlin, o fostă judecătoare care a judecat cazuri de narco-terorism mai bine de douăzeci de ani, în Districtul de Sud din New York, a spus că ar fi greu să se obțină dovezi împotriva suspecților de trafic de droguri și narco-terorism, fără operațiunile astea sub acoperire.

„Mulți dintre cei luați în vizor sunt figuri dubioase, care încearcă să se țină cât mai departe cu putință de linia frontului", a spus ea. „E nevoie de mult efort ca să ajungi până la general. Mi se pare corect să folosești un astfel de scenariu, ca să ajungi la adevărații lideri."

Ca să le iasă convingător țeapa cu FARC-ul, agenții DEA au angajat foști dealeri de droguri – o practică intens criticată astăzi. Un traficant care a devenit ulterior agent sub acoperire, Carlos Sagastume, a fost plătit circa nouă milioane de dolari ca să participe la cel puțin 150 de operațiuni sub acoperire din partea DEA, pe o perioadă de 15 ani, adeseori dându-se drept membru FARC.

Ca reacție la auditul Ministerului Justiției, care menționa lipsa „problematică" de audieri a informatorilor, Patterson a spus că agenția și-a reformat metodele în iulie și a emis noi ghiduri metodologce, care asigură faptul că cei care se ocupă de agenții sub acoperire se vor întâlni cu ei cel puțin odată la 90 de zile, în loc de o dată pe an. Dar a mai sugerat și că noile proceduri sunt greoaie și ar putea să-i facă pe agenții sub acoperire să-și riște viața, pentru că i-ar forța să găsească scuze noi, ca să se întâlnească cu responsabilii lor.

„Pe-afară, în diverse regiuni ale unei țări [străine], e foarte greu pentru [informatori] să se deplaseze, să găsească un motiv să vină în oraș, să se întoarcă acasă", a spus el. „Eu la asta ridic un pic din sprânceană. Nu știu cum să navigăm apele astea, în așa fel încât toată lumea să fie fericită și în siguranță."

Acordul de pace dintre FARC și guvernul columbian s-ar putea să nu țină. Deși ambele părți au anunțat încetarea definitivă a ostilităților luna trecută și au finalizat de curând acordul, o unitate de gherilă a refuzat deja să depună armele. Mai e posibil și ca electoratul columbian să respingă acordul, când vor vota, pe 2 octombrie.

În orice caz, e probabil ca DEA-ul să păstreze scenariul cu FARC în repertoriu, într-o formă sau alta. Patterson, purtătorul de cuvânt al DEA, a spus că grupările de gherilă din alte țări, cum ar fi Peru, tocmai „și-au schimbat denumirile", nu s-au lăsat, de fapt, de traficul de droguri, ceea ce înseamnă că e posibil ca un scenariu asemănător să funcționeze în continuare. „E prea devreme să ne dăm seama", a spus acesta.

Dayan, avocatul care îl apără pe Georgescu, a spus și el că tactica operațiunii-țeapă e mult prea eficientă ca să fie complet abandonată de DEA; acuzațiile de narco-terorism sunt una dintre cele mai simple metode prin care procurorii pot să convingă un juriu sceptic, a spus el.

„Juraților nu pare să le pese prea mult dacă vorbim despre ISIS, FARC sau Hezbollah", a spus el. „Ce contează pentru ei e că armele care urmează a fi folosite ar fi folosite împotriva militarilor americani de peste hotare."

Traducere: Ioana Pelehatăi

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre arme:
Cine este omul care a acuzat România că vinde arme Statului Islamic?
La târgul de arme de la Băneasa Chuck Norris învinge forţele speciale
Armele militarilor români arată bine, dar sunt puţine