Tripoteca prezintă: Veronica Solomon

De Adistu'

Astăzi ne tripăm alături de Veronica Solomon și animația ei, How to Deal with Nonsense, în care Maica Superioară sferică ține în mână ciorba care fierbe cu aburul urcând, iar toate zvonurile se duc sus la Marele Hamster din cer.

Veronica are 33 de ani și se află în „a patra viață” – e originară din Târgu Mureș, a stat la Cluj șase ani unde a terminat Universitatea de Arte și Design, a petrecut patru ani în București, iar acum locuiește în Berlin și studiază filmul în Potsdam.

VICE: Lumea fantastică din HTDWN ti s-a arătat în vis sau în stare lucidă?

Într-o stare intermediară. De mică mi-am închipuit că, pe lângă lumea reală există un substrat fantastic care trăiește în paralel și pe care-l surprindem câteodată cu colțul ochiului. Dar niciodată exact, ca și cum toate lucrurile ar avea un spirit, o viață secretă, care transpare din când în când de sub coaja reală. Câteodată văd chestii pur și simplu, altădată trebuie să pun ceva de la mine, să exagerez un pic, iar uneori totul e plat și neinteresant.

Până la urmă cum te confrunți cu absurdul ?

Pff, nu mă pricep la cuvinte, de-aia mă exprim în imagini. Nu pot explica ce se petrece în film și am auzit păreri foarte diferite despre ce ar însemna – de la ceva erotic până la politic. Ce pot spune e că am folosit elemente din basme, mitologie și mituri urbane.

Ce face Marele Hamster toată ziua în cer și de ce se îmbracă în Elvis?

Nu se îmbracă în Elvis. Asta i s-a întâmplat când a spart bula cu nonsense – cheia filmului. Marelui Hamster din cer i se poate întâmpla orice, când are de-a face cu absurdul nostru, dar e foarte maleabil și înțelegător. Nu se supără niciodată, dar nici nu se amuză, decât foarte rar.

Maica Superioară sferică, pe care ai menționat-o în descriere, e compusă din toate maicuțele alea mici care suflă în abur?

Maica superioară e în Biserica ciupercă și așteaptă ploaia, iar măicuțele mici sferice fac nori din supa absurdă, care e supa mea favorită, de altfel. Poate va apărea și Maica Superioară sferică în partea a doua din HTDWN, la finalul căreia îl voi pune și pe Chuck Norris.

Ordinea întâmplărilor poveștii - care începe în apă, apoi se continuă pe pământ și apoi în aer - e relevantă?

Doar dacă o luăm puțin psihologic și vrem să mixăm evoluționism cu creaționism, animism cu mitologie populară balcanică și bârfă cu transcedental. Eu am crescut fără religie. Când eram copil credeam în zâne și creaturi din povești.

Cum ai ajuns în echipa Otaku Magazine, care a organizat și Otaku Festival la București?

 Festivalul a început ca o acțiune de promovare a revistei, proiectul meu de suflet. Ideea mea era să încurajăm tinerii autori de bandă desenată și ilustrație cu influențe manga, să le dăm un scop pentru a produce lucrări complete - nu doar schițe sau frânturi, cum se publică în fanzine. Așa ne-am pomenit că scoatem revista cu contribuții aproape 100% internaționale. Prima ediție a festivalului a fost fantastică, dar încet s-a transformat în târg de brelocuri. 

Ce ai în plan pentru viitor?

Momentan am în postproducție un stop-motion cu dread-urile mele de care m-am săturat și pe care le-am tăiat. Am decis să fac un film în care ele s-au săturat de stilul de viață al posesoarei lor și decid să o ajute. Mai pun la cale un experiment de narațiune modulară prezentat într-un live performance și compus din segmente animate, probabil 100% desenate. „Narațiune modulară” este un concept nou despre care veți afla ce înseamnă doar dacă reușesc să-l duc la capăt. În rest, mă străduiesc să fiu o studentă silitoare.

Zi-ne o experiență de-a ta psihedelică.

Eram într-o noapte în centrul Bucureștiului și am urmărit un iepure mare și alb până a dispărut în curtea unei vile cu o poartă mare din fier forjat și o gradină cu pini. Nu era un iepure propriu-zis, ci un om în costum de iepure, dar era foarte mare și foarte alb. Aproape l-am ajuns din urmă, dar când m-am uitat în curtea vilei, nu era nimeni și nicio fereastră nu era luminată. Totuși, nu știu dacă chiar am văzut ce am văzut.

Dacă sunteți curoși să mai vedeți animații semnate de Veronica, urmăriți-o pe canalul ei de vimeo.

Anterior: Tripoteca prezintă: Sergiu Lupșe

Tripoteca este primul festival autohton de film si artă psihedelică din România, care a avut loc anul trecut și a ieșit foarte mișto. Tripați-vă constant pe pagina lor de Facebook.

Comments