Ucrainienii protestează în stradă pentru un viitor european

Sătui de interferența Rusiei în treburile lor politice, ucrainienii au ieșit din nou în stradă. De câteva zile, protestatarii pro-europeni se adună în centrul Kievului. Duminică au ieșit 100 000 de persoane, conform BBC. Ceea ce înseamnă că e cea mai mare demonstrație de la Revoluția Portocalie din 2004 încoace.

A și coincis exact cu a opta aniversare a Revoluției Portocalii, când ucrainienii au campat pe Maidan – cum i se mai spune Pieței Independenței – pentru a protesta împotriva falsificării alegerilor. Anul trecut, pe 22 noiembrie, o mică mulțime s-a adunat pe Maidan pentru a sărbători a șaptea aniversare a Revoluției Portocalii. O femeie ținea în mână o portocală singuratică. La lăsarea serii, oamenii s-au îndreptat spre casă, resemnați. Se părea că spiritul revoluționar din 2004 se stinsese complet.

Acum imnurile Revoluției Portocalii, cu titluri precum „Ridicați-vă!” sau „Împreună suntem mulți”, răsună din nou pe străzi. Oamenii au montat corturi exact ca în 2004. Protestele sunt concentrate în două piețe din centrul Kievului: Maidan și Piața Europeană din apropiere, de la capătul bulevardului principal al orașului, Khreshchatyk. Rezultatul a fost atât de impresionant încât demonstrația a fost comparată – pe bună dreptate sau nu – cu Revoluția Portocalie.

Demonstrațiile au fost stârnite de decizia de săptămâna trecută a autorităților ucrainiene de a suspenda semnarea unei înțelegeri importante în urma căreia țara ar fi devenit membră completă a UE. Dacă dăm crezare statisticilor recente, peste jumătate din populația Ucrainei e de acord ca înțelegerea să fie semnată – de aici numărul mare de protestatari pro-europeni pe străzile Kievului.

Relațiile din Bruxelles și Kiev n-au fost grozave în ultima vreme. S-au stricat după închiderea Yuliei Tymoshenko, fostul prim ministru al Ucrainei, care a fost condamnată la șapte ani de închisoare în țara natală din cauza acuzațiilor de abuz de putere. Mulți observatori consideră că sentința ei a avut motivații politice și insinuează că președintele actual al Ucrainei, Viktor Yanukovych, a vrut să scape de ea pentru că era principalul lui rival politic. UE a spus că înțelegerea va fi semnată doar dacă Tymoshenko, în vârstă de 52 de ani, va avea voie să meargă în Germania pentru a primi tratament medical. Totuși, săptămâna trecută, parlamentul ucrainean a respins proiectul de lege care ar fi permis eliberarea ei.

Decizia autorităților ucrainiene de a renunța la înțelegerea cu UE a urmat după presiuni concertate din partea Rusiei asupra Ucrainei. Săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putin a numit înțelegerea dintre UE și Ucraina „o mare amenințare” pentru economia rusă și le-a cerut parlamentarilor europeni să nu-și bage nasul în decizia Kievului. Moscova dorește ca Ucraina să se alăture, în schimb, Uniunii Vamale, un fel de alternativă rusească la UE, în care au mai intrat alte două state post-sovietice, Belarus și Kazahstan. Niciunul dintre ele nu poate fi numit stat democrat.

La marșurile din Kiev, un tânăr avea o pancartă pe care scria: „Putin, dacă ne iubești – dă-ne drumul”. Mesaj care rezumă relația complicată dintre Rusia și Ucraina, care durează de secole. Dar mulți ucrainieni nu vor să se alăture orbitei rusești, ci doresc ca țara să-și ia viitorul în propriile mâini. Mai mulți părinți tineri și-au adus copiii cu ei la proteste, cerând pentru ei un viitor mai bun care, după părerea lor, ar putea fi obținut prin integrarea în Uniunea Europeană.

Mulți văd demonstrațiile de pe Maidan ca pe o șansă de a-și exprima părerea ca cetățeni. Konstyantyn Strilets, un tânăr fotograf care a făcut designul pentru logo-ul UkraineEUkraine, a declarat pentru Ukrainska Pravda, un ziar online foarte cunoscut: „Acesta e maidanul visătorilor care își transformă visele în realitate.”

„Vreau doar să duc o viață normală”, a spus o tânără care a luat parte la Revoluția Portocalie acum nouă ani. „Vreau să merg pe stradă și să fie la fel de plictisitor ca în Bruxelles. Să nu se întâmple nimic. Să nu-mi fac griji despre ce o să se întâmple mâine.”

Andriy Bondar, scriitor, a spus: „Am venit pe Maidan pentru o Europă plictisitoare.Plictisitoare, fără conflicte, democrată.” Pentru fotograful Oleksandr Zakletskyi, „UE nu înseamnă zona Schengen și nici moneda euro. Înseamnă în primul rând respect pentru oameni, respect pentru tine însuți, respect pentru ceilalți, respect pentru lege.”

Nu toți protestatarii susțin UE în întregime. „Nu sunt sigur că înțelegerea de asociere cu UE e decizia potrivită în acest stadiu. Dar sunt absolut convins că nici Uniunea Vamală nu e decizia potrivită”, a spus Maksim Yakover, fondatorul Chasopys, un nod cultural foarte la modă dinKiev.

Demonstrațiile pro-europene s-au întins în toată Ucraina și chiar dincolo de granițele țării. (Euromaidan a ajuns și în Londra, unde au avut loc demonstrații de susținere a Kievului săptămâna aceasta.) În Lviv, un oraș din partea vestică a țării, mulțimea de oameni s-a adunat la statuia lui Taras Shevchenko, echivalentul ucrainian al lui Shakespeare. Dar au mai existat proteste și în estul Ucrainei, unde se vorbește rusa. Deși nu toți ucrainienii susțin înțelegerea cu UE, majoritatea nu sunt de acord cu politicile lui Yanukovych și ale partenerilor lui.

Spiritul revoluționar s-a răspândit și pe internet. Pe rețelele sociale, hashtagurile #євромайдан și #евромайдан (euromaidan) au fost foarte populare în ultima vreme, iar filmările de la proteste au fost transmise live de mai multe site-uri printre care și hromadske.tv, o inițiativă de media civică fondată de jurnaliști ucrainieni. Protestele au fost pentru ucrainieni o nouă ocazie de a face mișto de președintele lor prin diverse imagini care îl prezentau în diverse poziții inconfortabile: balansându-se între Europa și Rusia (ca în reclama la Volvo a lui Van Damme), întrebându-se dacă să se arunce în mulțimea de protestatari sau chiar săpându-și propriul mormânt.

Scenele din Kiev au atras și niște prezențe mai puțin plăcute: jandarmeria Berkut (vultur) care a venit să păstreze ordinea. În jurul clădirilor guvernamentale, jandarmii au folosit canistre cu gaz lacrimogen împotriva protestatarilor, dar în rest, demonstrațiile au decurs pașnic.

Totuși, ce au reușit să obțină protestatarii? Summitul de Parteneriat Estic cu UE, în care trebuia semnată înțelegerea Ucrainei cu UE, a început joi, 28 noiembrie. Politicieni din UE, Ucraina și țările învecinate, printre care Georgia și Moldova, s-au adunat în Vilnius, capitala Lituaniei. Politicienii UE spun că încă speră ca înțelegerea să fie semnată. „UE nu va obliga Ucraina să aleagă între UE și altă entitate regională”, scria în declarația Uniunii. (Entitate regională înseamnă Rusia, evident.) În același timp, Uniunea a declarat că susține protestele pro-europene: „Cetățenii ucrainieni au arătat din nou zilele acestea că înțeleg și îmbrățișează natura istorică a asociației europene.”

Politicienii ucrainieni din opoziție au susținut și ei protestele. Într-o scenă ca ruptă dintr-un film cu James Bond, Vitaly Klitschko, campion la box și lider al partidului opoziției UDAR, nu a primit duminică permisiunea de a ateriza la niciunul dintre cele două aeroporturi din Kiev. Avionul a trebuit să aterizeze în Krivyi Rih, un oraș din centrul Ucrainei. De acolo, a străbătut distanța de 450 kilometri până la Kiev cu mașina și a reușit să ajungă la lăsarea serii. Klitschko, care a petrecut mulți ani în Germania, e unul dintre principalii suporteri ai standardelor de trai europene în Ucraina. Între timp, în ziua de luni, Yulia Tymoshenko a început o grevă a foamei pe termen nelimitat în solidaritate cu protestatarii, cerându-i președintelui Yanukovych să semneze înțelegerea de asociere.

Yanukovych a fost foarte tăcut în timpul weekendului. Apoi, luni, și-a făcut apariția pentru a asigura populația că Ucraina se află încă pe calea europeană. În ziua următoare, chiar a felicitat protestatarii: „Îi aplaud pe cei care au ieșit în Maidan pentru a susține integrarea în Uniunea Europeană”, le-a spus el jurnaliștilor ucrainieni într-un interviu. Dar având în vedere decizia lui de a suspenda semnarea înțelegerii, probabil că nimeni nu-i ia în serios declarațiile.

Între timp, unii își fac griji că demonstrațiile sunt folosite de către partidele opoziției pentru a-și clădi imaginea și a câștiga suporteri. De aceea insistă ca protestele să fie o inițiativă civică, lipsită de orice simboluri politice și steaguri.

Într-o fotografie publicată pe site-ul Kommersant, o revistă ucrainiană de știri, un protestatar avea o pancartă pe care scria „Un Crăciun fără Yanukovyzh”. În ciuda faptului că majoritatea ucrainienilor sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, tot sunt slabe șanse ca Yanukovych să cadă până atunci. Totuși, protestele din Kiev vor continua cel puțin cât va ține summitul din Vilnius. După asta, e posibil ca oamenii să se descurajeze și protestele să se stingă. Sau poate, dimpotrivă, vor crește, așa cum s-a întâmplat în 2004.

Urmăriți-i pe Annabelle (@AB_Chapman) și pe Jacob (@lordcob) pe Twitter.

Traducere: Oana Maria Zaharia