​Un cașalot i-a învăluit pe niște scufundători într-un nor de rahat

Un grup de scufundători de lângă insula caraibiană Dominica au fost învăluiți de un nor de căcat lansat de un cașalot. Bărbații erau într-o expediție de rutină ca să fotografieze balenele, când una dintre ele a început să dea drumul în ocean la o cantitate uriașă de caca în timp ce se învârtea în cercuri, ceea ce a stârnit un fel de „cacatornadă", cum a fost numită de unul dintre scufundători. Bestia nu a arătat milă și nu s-a oprit până nu i-a îmbibat cu căcat pe scafandri, iar fotograful Keri Wilk a reușit să capteze întreaga experiență pe film. Unii cred că torentul de căcat a fost un mecanism de apărare puțin cunoscut, declanșat de proximitatea scufundătorilor. Pe de altă parte, ar fi putut fi doar un acces cumplit de diaree – uite cât de puține cunoaștem despre balene și căcatul lor magic.

„Balena s-a mișcat în jos și în sus, s-a învârtit în cercuri și a trimis rahatul în direcția noastră. Eram trăzniți, stăteam blocați și ne uitam", a relatat Wilk pentru The Telegraph.

A continuat:

„După ce balena a lansat câteva valuri de fecale pe care învârtit riguros, apa a devenit de culoarea ciocolatei cu lapte. Nu puteam să-mi văd mâna, deși o țineam în fața ochilor. Aveam rahat în ochi, gură, în costum. Eram îmbibat din cap până în picioare.

Dar după ce apele s-au liniștit, fecalele au dispărut și nici nu și-au lăsat mirosul pe noi. Totuși, am făcut un duș lung în ziua aceea. N-am mai auzit de așa ceva și n-am mai auzit o astfel de poveste, s-ar putea să fie prima oară când o astfel de întâmplare a fost documentată fotografic."

Lipsa de documentare nu înseamnă că fenomenul e nou. Deși măsoară peste 30 de metri, cântăresc peste 35 până la 45 de tone și călătoresc prin toate oceanele lumii, nu știm foarte multe despre cașaloți, deși estimăm că ar fi aproximativ 100 000 în lume.

În multe privințe, cașaloții sunt încă un mister total pentru noi, a spus Cristopher Kemp, care a scris o carte despre ambergris (o substanță fecală excretată de cașaloți). Pentru că petrec atâta timp la mari adâncimi, nu știm multe despre aspectele vieții lor. Nu știm cum se împerechează, cum călătoresc. Nu știm cum comunică unii cu alții. Nu știm cum reușesc să prindă atâtea sepii și dacă au vreo tehnică specială de vânătoare."

Ce știm despre ei e că fac niște valuri de rahat de toată groaza. Mai știm că au cel mai mare creier de pe planetă (capul lor constituie 40 de procente din corp), deși o mare parte din el e plin de un ulei misterios numit spermanțet, foarte apreciat, la fel ca și carnea lor. Se pot scufunda până la adâncimi de 1200 de metri și își pot ține respirația timp de două ore. Se luptă cu sepii uriașe, iar cefalopozii constituie patru cincimi din dieta lor. După ce mor, cadavrele lor constituie cuibușoare ale vieții marine pe fundul oceanului pentru foarte multă vreme.

Din ce știm despre bombele imense din colon lansate de cașaloți, acestea sunt la fel de extraordinare ca și animalul din care provin. În ultimii ani, biologii au stabilit că fecalele de balenă sunt un sistem imens de regularizare a mediului marin. Pline de fier și alți nutrienți vitali concentrați, aceste fecale constituie o bază pentru dezvoltarea planctonului. Iar planctonul absoarbe sute de mii de kilograme de carbon din aer în fiecare an prin fotosinteză, după care hrănește populațiile de pești. Deci lipsa fecalelor de balenă, alimentată de decimarea balenelor, ar putea fi una dintre principalele cauze pentru depopularea oceanelor.

Tractul alimentar al balenei mai produce și ambergris, o bucată ciudată de grăsime care are scopul de a proteja și de a filtra ciocurile tari ale serpiilor, alături de alte excreții. Ambergris-ul e foarte rar și tocmai de aceea e foarte apreciat drept component al unor parfumuri tradiționale. Ajunge să coste între o mie și cinci mii de dolari jumătatea de kilogram.

Chiar dacă nu am văzut până acum balene care să-și folosească fecalele drept un mecanism de apărare, n-ar fi chiar atât de ciudat să facă asta. Balenele n-ar fi singurele creaturi care își folosesc excrețiile ca mecanism de apărare.

Multe animale, precum dragonul de Komodo, se acoperă în propriile excremente pentru a-și scârbi prădătorii. Puiul de pupăză (pasărea națională a Israelului), secretă un fluid antibacterial urât mirositor dintr-o glandă situată lângă fund și își stropește cu excremente atacatorii. Iar crisomelida se acoperă cu un scut din căcat, care funcționează ca o armură chimică din fecale.

Dacă această cacatornadă a fost un mecanism de apărare nou, atunci scafandrii au făcut o descoperire uimitoare. Dacă nu, atunci pur și simplu au fost învăluiți în căcat. E greu de zis care e realitatea. Dar chiar dacă ar fi ultima variantă, au făcut niște fotografii grozave cu respectiva experiență și au văzut cu ochii lor unul dintre cei mai mari căcăcioși ai naturii în acțiune.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe chestii marine:
Plasticul din ocean găzduiește o mare varietate de specii marine Toxic: Insula gunoaielor Îmi pare rău, oameni buni, nu se poate face combustibil pentru avioane din apă de mare