Tara von Neudorf decapitează școala comunistă
Frustrarea crează istorie
Ăștia sunt cu sigla mea, deși pantalonii sunt italienești, scrie pe ei Biagini, probabil primiți de la școală.
Pantalonilor Biagini le-am cusut sfoară pe margini.
Un tricou făcut acum 15 ani, cu steagul Ceceniei plin de sânge.
Tricou făcut acum câțiva ani, cu referire la primarul Sibiului, Klauss Iohannis, când mi-a fost retras premiul pentru cea mai bună pictură din Ardeal sub 35 de ani, pe motiv că lucrarea mea aduce aminte de perioada nazistă.
Stema Sibiului este două săbii încrucișate, dar în același timp este stema islamică.
Geanta e făcută din niște pantaloni de-ai maică-mii care e mai grăsuță, primiți din Germania.
Geaca e ca o uniformă de deținut cu steaua evreiască, dar pentru că și noi suntem prizonieri în propria țară, am scris RO. Baia e proiectată de mine, executată de ăia care fac băi, cu alb și roșu pentru că folosesc mult „sânge” în lucrări.
Cifrele anului începerii Primului Război Mondial de pe ușa de la baie sunt din altarele bisericilor, unde semnifică pasajele din biblie. Le pune popa pe un panou, ca la exhchange office, să știe lumea unde să deschidă cartea.
Mama zice că geaca asta e gay, pentru că i-am cusut la gât o maramă de fată purtată în zilele de sărbătoare și semnată cu T de la Tara. Am desenat pe o pânză de sac cusută lângă un model dintr-o traistă. Toate elementelele-am găsit într-o casă părăsită.
Aici am cusut eu, pentru că mama a refuzat să folosească ață violet, gay, deși e culoarea mea favorită.
Găsită într-o casă parohială părăsită din județul Sibiu. Anna Roth a murit în 1921, iar pânza e de atunci, dar zici că a fost făcută ieri. Căciulă e făcută de maică-mea, la fel ca-n copilărie, ca să nu mă pierd în lume.
Geaca cu Anna Roth, din față. Colierul e făcut din maxilar de pisică, o piatră din râul Engheltal și un desfăcător de bere.
Mai fac la geci agățătoare din perdea CFR. Călătoresc mult. Singura diferență la perdeaua mea e că i-am pus niște ciucurași ca să arate mai mișto.
Gloanțe sfințite?
Cămașă și încălțări proaspăt vopsite, puse la uscat.
Cravata asta se referă la Biserica Ortodoxă Română combinată de bani. Bani, bani, bani, bani, bani care se învârt ca planetele. Crucea am găsit-o pe stradă prin Lipscani, iar monedele le aveam prin casă.
Pe medalion e o căprioară, că sunt de la țară. Mi-a dat-o un copil de 8 martie.
Brățara asta e făcută dintr-un dinte de cal. Mi se pare cool să port un diplomat cu păpușă și să mă îmbrac la costum. Este aberant. Păpușa o am de la fi-mea. Valijoara e dintr-un tomberon din Scopia, Macedonia. Până de curând încă mirosea a gunoi.
Cu ursulețul dorm, l-am găsit. Pantalonii sunt de ofițer american, dar nasturii de pe dungă sunt din armata română. Deasupra pietrei de mormânt stă scris ce a zis Iisus la Cina cea de Taină: „Nu fiți triști, eu o să mor, dar împărăția mea nu este pe lumea
Asta din tablou e vară-mea.
Brățară cu piulițe.
Pe hol sunt poze cu verișoarele mele, cu o fostă iubită de-a lui frate-miu și cu străbunica, Solița Tara, pe care n-am cunoscut-o, dar al cărui nume îl port de la 16 ani.
L-am lăsat pe Tara dormind pe saltea, acoperit de pătura lui handmade, lângă cimitir.