​ În comuna Certeju de Sus există aur (41 tone de aur și de cinci ori mai mult argint) care trebuie adus la suprafață; primarul comunei, Petru Câmpian, este decis ca aurul să strălucească cât mai curând în ochii localnicilor. În timpul ăsta, organizațiile de mediu se zbat ca peștii pe uscat ca exploatarea să fie făcută legal și cu simț de răspundere, pentru a evita vreun dezastru ecologic. Deocamdată, cele două tabere se află într-un război deschis, iar lucrările demarate la începutul lunii octombrie în perimetrul comunei au fost sistate.

Societatea care ar trebui să scoată aur din perimetrul județului Hunedoara este Deva Gold SA. Cei care dețin 80% din Deva Gold sunt canadienii de la Eldorado Gold, restul de 20% aparține statului român. Cert este că oamenii au venit la noi în țară să facă bani. Și din moment ce au susținerea primarului din Certeju de Sus, zona în care au un interes enorm în momentul de față, există șanse reale să și reușească.

La jumătatea lunii octombrie, cei de la rețeaua Mining Watch ​România au început să primească sesizări de la oamenii din zonă, că ceva nu e în regulă cu organizarea de șantier din comuna Certeju de Sus. Așa că au ajuns la primarul Câmpian, care i-a tratat cu ceva zâmbete de moț și le-a pus niște dosare în brațe. Nu le-a arătat nicio autorizație de construire, doar niște dosare care puteau să conțină orice; nimeni de la Mining Watch nu a văzut conținutul acelor dosare.

Când am vorbit eu cu primarul, din nou nu era în primărie. Spun din nou, pentru că a fost sunat și de alți jurnaliști și tot timpul spune același lucru: că nu e în primărie, nu știe exact toate actele emise, cu dată și ce conțin. Numai că eu am încercat să rezolv o problemă de logică cu domnul primar Câmpian: celor de la Mining Watch le-a zis că a emis autorizație de construire pentru cariera Corada în data de 16 septembrie. Ori acest lucru nu se putea întâmpla fără avizul de specialitate al celor de la Consiliul Județean Hunedoara. Așa că activiștii de la Mining Watch au întrebat mai departe și li s-a răspuns că primarul Câmpian nu a cerut niciun aviz de specialitate.

Asta pentru că, între timp, adică pe 2 octombrie (la mai bine de două săptămâni de când a fost emisă autorizația pentru Deva Gold), a angajat o persoană la Biroul de Urbanism al comunei și nu mai are nevoie de avizul dat de la centru. Numai că autorizația a dat-o înainte.

Așa că am încercat să îi explic diferența dintre cele două date și că nu e legal ce a făcut. Mi-a reamintit că nu este în primărie și că nu știe toate datele. „Am rugămintea să veniți la mine, povestim concret pe documente. Oricum, lucrările au fost sistate de vreo săptămînă și ceva. S-a dat dispoziție de șantier." Cel care a sistat lucrările este chiar primarul, care i-a pus pe cei care se ocupă de partea de proiectare pentru Deva Gold, să facă niște investigații mai temeinice. Aiuritor, dar așa susține omul. Nu mi-a spus exact ce ar trebui să caute ori să găsească. Și nici măcar nu există un orizont de timp.

Și totuși, de ce nu le-a arătat autorizația de construire celor de la Mining Watch? Mărturisesc că, atunci când i-am adresat întrebarea, mă așteptam la o eschivare, nu la o declarație de încredere necondiționată. „Cum să nu v-o arăt? Dumneavoastră aveți abilitatea. Știți cum e? Au venit de mi-au împroșcat toată comuna cu niște ziare despre Munții Apuseni. Sunt aspecte care nu pot face obiectul public. Ei (cei de la Deva Gold – n.r.) au niște tehnologii din astea fără utilizarea cianurilor în faza de procesare și preparare a minereurilor."

Mă gândesc, că nu e ușor să fii primar în Certeju de Sus, să stai ca o cloșcă pe un munte de aur și să vină unii mai deștepți ca tine, care să le zică celor ce te votează, că tu vrei să le faci rău. Și că atunci când vor trage linie, nu va mai conta că au avut un loc de muncă. Și uite așa, primarul s-a răzbunat copilărește prin refuzul de a arăta actele celor de la Mining Watch și a atras involuntar atenția autorităților responsabile care dormeau pe ele – Inspectoratul de Stat în Construcții și Consiliul Județean Hunedoara. În plus, cei din rețeaua Mining Watch nu vor renunța până când Câmpian nu va demonstra cu acte, nu cu dosare fluturate pe sub nas, că e legal ce coace la Certeju.

Roxana Pencea, reprezentant al rețelei Mining Watch România, spune că oamenii din comună se tem să vorbească despre proiect cu presa ori cu cei de la organizațiile de mediu. Pe de altă parte, același primar Câmpian mi-a dat o informație concludentă când l-am întrebat dacă dumnealui este pentru exploatarea aurului în comuna pe care o conduce: „Eu sunt pentru locuri de muncă. Am 1 200 de solicitări pentru ocuparea de locuri de muncă. Exploatarea ar genera undeva la peste șase sute de locuri de muncă pe o perioadă de 25 de ani."

Companiile care se ocupă de exploatări miniere transmit mereu mesajul că ecologiștii sunt niște oameni care se panichează instant și văd numai poluare în jur. Cam așa sună și mesajul transmis în pre​să de către directorul Deva Gold, Nicolae Stanca. Care Stanca nu are nicio legătură cu proiectul blamat de la Roșia. Așa zice el!

În realitate, la finele anului trecut, Deva Gold a preluat European Goldfields (ce nume inspirat!). Pentru ca imediat să se intereseze de ce poate fi făcut la Certeju pentru a începe exploatarea. Compania European Goldfields a fost înființată de Frank Timiș. Același Timiș este fo​ndatorul Gabriel Resources – compania care este mama și tata (și ce mai vreți voi) proiectului de la Roșia Montană. Bonus pentru memoria lui Stanca: el este cel care a ne​gociat cu statul român în favoarea lui Frank Timiș proiectul de la Roșia Montană.

​

Aiuritor pentru cei care au depus cerere la primarul din Certej pentru a obține un loc de muncă este că nu le-a spus nimeni ce înseamnă un asemenea proiect minier. Parcă tragedia din 1971, când au murit 89 de oameni îngropați în sute de mii de metri cubi de nămol, s-ar fi petrecut într-o realitate paralelă. Pe 30 octombrie s-a rupt digul care oprea iazul de decantare al exploatării miniere Certej. Așa că un munte de steril a alunecat și au murit oameni fără să fi avut cea mai mică șansă la supraviețuire.

Și iată, 43 de ani mai târziu, totul e senin și lin, gata să strălucească. Primarul Câmpian nu are niciun dubiu și nicio frică: „Eu sunt unul dintre sinistrații din '71. De ce să-mi fie teamă? Gradul de siguranță al barajului este de 9 grade pe scara Richter. Așa că, de ce să îmi fie teamă? Când a fost cutremurul din '77 în București, la noi abia s-a simțit 2,3 grade. Așa că, vă dați seama ce fel de cutremur ar trebui să fie…" Culmea e că tragedia din '71 nu a fost provocată de vreun cutremur; cei care au dat-o în bară au fost oamenii care nu și-au făcut treaba cum trebuie în ceea ce privește construcția digului.

Pentru pasionații de cifre, proiectul minier de la Certeju îns​eamnă următoarele: 41 milioane tone zăcământ aurifer cu o concentrație de 1.8g/t – aur și 10 g/t argint. La cât e cotat aurul acum (132 RON/g), rezultă o afacere de miliarde bune. Asta numai aurul. La care se adaugă și argintul, de cinci ori mai mult ca și cantitate. Nu că merită să speli istoria și să arunci munții în aer la propriu, pentru a da de aur și argint?

Suprafața care urmează să fie exploatată este de 456,2 hectare. Și pentru a duce la capăt proiectul minier, Deva Gold va face defrișări, decopertări, se vor face două halde de steril imense și se va utiliza cianura pentru obținerea aurului. Minereul va fi obținut prin decopertare și va fi utilizat nitramoniul (un explozibil puternic). Rezultatul: un crater cu o adâncime maximă de 290 metri. Pe parcursul anilor de exploatare, cei din zona Certej se vor putea bucura de un iaz de decantare (plin cu cianură și metale grele) cu o suprafață de 63 de hectare.

Și până la urmă, mă vei întreba, ce am cu oamenii care vor să facă bani din exploatarea minieră, de ce e dăunător proiectul? Aș fi putut să întreb un activist de mediu, ancorat mai bine ca mine în ceea ce înseamnă aspectele negative ale unui asemenea proiect. Prefer să spun eu simplu: cianura rămâne cianură. Indiferent ce rezultă prin utilizarea ei. Te omoară fără să aibă dubii și omoară și ce e în jurul ei.

Exploatarea – așa cum o vor face cei de la Deva Gold – va fi agresivă pentru mediu (aproape două sute de hectare de păduri vor fi rase, iazul de decantare de 63 de hectare etc.) și cu consecințe greu de cuantificat și controlat. Al naibii de enervant este că exploatarea aurului poate fi făcută și prin alte procedee, mult mai puțin agresive pentru oameni și mediu. Numai că nu e la fel de ieftin.

Mai citește și despre Roșia Montană:
​ Comisia UNESCO și Ministrul Culturii: Dalta și ciocanul campaniei Roșia Montana Gold Corporation ​ Traficul de morți de la Roșia Montana ​ ​Întrebarea zilei: Ai bea apă cu cianură?