Lumea ciudată a oamenilor care fac yoga cu capre

Sunt într-o poziție de yoga, pe podeaua unui grajd murdar, piesa „Thriller" de la Michael Jackson se aude pe fundal, un copil plânge, o capră e îmbrăcată ca Superman și sunt destul de sigură că salteaua mea e murdară de rahat. Sunt departe din toate punctele de vedere de sesiunile mele obișnuite de yoga, unde e liniște, curat și nu miroase a pișat de capră.

Disco is Dead

Dar acum sunt la Full Circle Ranch, dintr-un orășel mic din Ontario și nu am fost niciodată atât de tensionată la un curs de yoga. Atmosfera e un haos total. Ferma, proprietatea lui Morrigan Reilly-Ansons, oferă o varietate de terapii asistate de animale, iar din primăvara anului 2017, și un curs de yoga cu căprițe.

Ăsta e ultimul curs public al sezonului și e o ediție specială de Halloween, așa că toate caprele sunt costumate. Nu pot să mă abțin să nu râd când o capră pitică îmbrăcată ca un dinozaur îmi dă târcoale. Reilly-Ansons a început cursul de yoga cu capre, după ce a auzit de un curs similar din State. Și ea trecea printr-o perioadă stresantă când a descoperit yoga, iar animalele chiar au ajutat-o să facă față.

„A venit de la sine", spune ea. Cursul este predat de un instructor de yoga foarte popular, Iybola Andis, care atrage mai bine de 60 de oameni. Sesiunea la care am asistat eu nu a fost cu nimic diferită, grajdul era plin de oameni entuziasmați. Yoga cu capre, care a apărut de vreun an la o fermă din Oregon, a crescut rapid în popularitate, și au apărut studiouri peste tot prin lume. Cel puțin patru studiouri s-au deschis în Toronto, unde locuiesc, doar în vara asta.

Și nu e vorba doar de capre, animale inserate în diverse cursuri de exerciții fizice a devenit un trend, care a atins noi cote de absurditate. Dacă stai să cauți pe Google, găsești yoga cu iepurași, cu pisici, cursuri de dans cu lame alpaca și multe altele. Cursurile astea pot costa până la 90 de dolari, în comparație cu cele obișnuite, care sunt vreo 15 dolari.

Prețul exagerat pare să fie justificat de noutatea cursurilor, precum și de beneficiile „terapeutice" citate de organizatori. Entuziaștii de yoga cu capre au susținut că i-a ajutat chiar și cu anxietatea, depresia, sindromul post-traumatic, colesterol scăzut și ameliorarea durerii. Unii au curajul să susțină că o capră la cursul de yoga e o formă de terapie asistată de animale, deși Reilly-Ansons își alege cu grijă cuvintele.

„Are beneficii terapeutice, dar nu e terapie", spune ea.

Însă afirmația că yoga cu capre sau orice alte cursuri asistate de animale oferă „beneficii terapeutice" mai mult decât exercițiile obișnuite e o completă abureală. Nu există aproape deloc dovezi științifice care să ateste beneficiile care sunt asociate cu interacțiunile cu animale și terapia asistată.

Conform lui Hal Herzog, un profesor de psihologie de la Western Carolina University, studiile care au analizat beneficiile interacțiunii dintre animale și oameni sunt eronate. „Majoritatea studiilor au un eșantion foarte mic, nu au măsurători corespunzătoare și nu diferențiază efectul animalului de celelalte lucruri care se întâmplă", spune el.

De exemplu, o lucrare despre eficiența terapiei asistate de animale, publicată în 2014, nu a găsit nici măcar un experiment controlat, un standard pentru cercetările științifice, care să fie de o calitate suficient de mare cât să justifice analiza. „Nu am putut face o meta-analiză din cauza eterogenității", au scris autorii.

Netzin Steklis, un primatolog de la Universitatea din Arizona explică că o calitate mai puțin decât ideală de cercetare se datorează în parte noutății domeniului. „E un domeniu destul de recent și trece prin stadiile incipiente de dezvoltare", spune ea. „Cercetarea e doar de 10, maximum 15 ani vechime."

În timp ce cercetătorii au început să evolueze de-a lungul anilor, încă există probleme metodologice cu majoritatea studiilor. Lucrarea despre efectele interacțiunii dintre animale asupra stresului uman, publicată în 2016 de candidatul la doctorat Yale, Molly Crossman, citează „o bază de informații incertă". Deși cercetătorii spun că există „un efect mic spre mediu de ameliorare a stresului", ea declară că nu e clar dacă animalele sunt responsabile pentru efect.

Ba mai mult, lucrarea face o prezumție că toată lumea reacționează față de animale într-un anumit fel. „În toate studiile despre terapia asistată de animale, presupunerile sunt că toți oamenii vor beneficia din asta, dar cercetările arată că unii sunt mai receptivi decât alții, la intervenția animalelor, lucru care ar putea explica rezultatele mixte", spune Steklis.

Într-un interviu telefonic, Crossman mai punctează și că majoritatea studiilor despre interacțiunea dintre oameni și animale sunt cu câini sau cai, deci e greu de spus dacă beneficiile prezentate în studii sunt valabile și pentru alte animale (precum caprele). Pe lângă dovezile incerte din spatele beneficiilor, mai trebuie luat în considerare și protecția animalelor. La fel ca și cu terapia asistată de delfini super controversată, care s-a dovedit a fi doar un trend, delfinii erau ținuți în spații mici, ce le cauza stres.

Purtătoarea de cuvânt de la Humane Society, Katie Lisnik evidențiază că totuși există o mare diferență între a captura animale sălbatice și a avea animale domesticite la un curs de yoga. „Noi încurajăm legătura dintre oameni și animale, dar trebuie să ne asigurăm că nu cauzează stres pentru animale. Atât timp cât suntem conștienți de asta, eu cred că e o idee minunată", spune Lisnik.

La Full Circle Ranch, majoritatea oamenilor erau respectuoși și interacționau cu caprele doar dacă animalele veneau la ei. Dar mai erau și unii care stresau bietele căprițe cu selfie-uri, ținându-le strâns ca să nu scape, așa cum își doreau cu disperare.

„Oamenii de gândesc la ce ne-ar plăcea nouă, dar ce e benefic sau stresant pentru noi, pentru animale poate fi complet diferit", spune Crossman. „Fără instructaj, oamenii nu se pricep să recunoască un animal stresat, iar asta poate fi atât în detrimentul animalelor, cât și a oamenilor. Herzog mai adaugă că deși există câteva studii care analizează beneficiile pentru animale ale terapiei asistate, el spune că există suficiente dovezi anecdotice de animale de terapie stresate.

Cu toate acestea, am înțeles ideea: animalele mici cu ochi mari sunt drăguțe. Dar nu e nevoie să susținem „beneficiile terapeutice" sau să mascăm asta drept terapie asistată de animale. De fapt, nici măcar nu ar trebui să se numească un curs de exerciții, pentru că lumea de abia exersează. Mai bine să-i spunem pe nume: o șansă de a face selfie-uri cu [orice animal adorabil la care te poți gândi].