Ce poate face Kovesi pentru România ca procuror european

E o amiază răcoroasă de septembrie și razele soarelui de toamnă intră timid printre gratiile celulei din Penitenciarul Rahova, de la marginea Bucureștiului. Deținuții se uită plictisiți la TV, la un meci de fotbal în reluare. Unul dintre ei le cere să mute la știri. Ceilalți acceptă, terifiați că iar o să-i țină toată noaptea treji cu poveștile lui despre cum a luptat cu statul paralel. Liviu Dragnea ia telecomanda și dă pe știri. „Numirea lui Kovesi în funcția de procuror șef al noului parchet european este o certitudine”, spune prezentatoarea de la Antena 3. Liviu Dragnea scapă telecomanda din mână, se așază ca teleghidat pe pat și-și pune mâinile în cap. Coșmarul lui s-a adeverit.

Habar n-am dacă s-a întâmplat fix așa, dar sunt convins că fostul șef PSD, în prezent închis la Rahova după condamnarea din dosarul angajărilor fictive, nu a primit cu zâmbetul pe buze vestea numirii Laurei Codruța Kovesi.

După ce s-a strofocat s-o răstoarne din fruntea DNA, ca răzbunare pentru dosarele penale, va da din nou peste Kovesi, de această dată ca șefă a Parchetului European. Asta pentru că, din noua poziție, ea va prelua alte două dosare în care sunt implicați Dragnea și apropiații săi.

Kovesi a fost aleasă la șefia Parchetului European în ciuda opoziției Guvernului Dăncilă, care i-a cerut ambasadorului României la Bruxelles, Luminița Odobescu, să se împotrivească. Practic, Guvernul României voia un vot împotriva propriului cetățean. Se pare însă că Odobescu nu a respectat indicația, folosindu-se de pretextul că nu a primit mandat scris de la Ministerul Afacerilor Externe, așa cum ar cere procedura. Ar fi luat această decizie în urma unei discuții telefonice cu președintele Klaus Iohannis.

Până să mă întorc la Dragnea, să-ți explic cum va funcționa Parchetul European (EPPO), care-și începe activitatea anul viitor. Instituția, cu sediul central în Luxemburg, va cerceta penal infracțiuni care afectează bugetul UE: frauda, corupția, spălarea de bani și frauda transfontalieră în materie de TVA.

Ca să-ți faci o idee despre cât se fură în Uniunea Europeană, află că statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde de euro din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale (dăm și de Dragnea, îți explic mai jos mecanismul). În plus, 638 de milioane euro din fondurile europene au fost utilizate abuziv în 2015, potrivit unui raport al Consiliului European. Și nu doar în 2015 s-au risipit bani europeni. E suficient să te uiți la România, unde s-au tocat aiurea fonduri pe celebrele terenuri de fotbal în pantă sau pe parcuri în mijlocul câmpului – Elena Udrea să trăiască!

Potrivit Regulamentului UE, dacă Parchetul European preia un dosar, autoritățile competente naționale, în acest caz DNA, trebuie să renunțe la anchetă. În plus, parchetele naționale trebuie să informeze EPPO cu privire la cazurile care ar fi de competența sa.

Dar dacă tot există Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF), de ce mai e nevoie de un Parchet European? Asta a fost discuția din cauza căreia s-a amânat mulți ani înființarea noului parchet european. Dar OLAF e o structură independentă, care funcționează, administrativ, în subordinea Comisiei Europene, și nu are atribuții de cercetare penală. Între 2010 și 2017, OLAF a finalizat peste 1 800 de investigații și a recomandat recuperarea a peste 6,6 miliarde de euro la bugetul UE.

„OLAF nu putea să ducă un dosar până la capăt. OLAF investighează orice caz unde există nereguli pe fonduri UE, însă predă dosarul autorităților naționale. Au fost cazuri în care anchetele OLAF erau îngropate pe plan național, cele mai notorii exemple fiind Italia sau Malta. În schimb, EPPO va duce dosarul până la capăt, în instanță“, explică europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pentru VICE.

Concret, Parchetul European va investiga cazuri de fraudă cu fonduri UE de peste zece mii de euro. Astfel, în România, EPPO ar putea prelua dosarul Tel Drum, în care Liviu Dragnea este acuzat de fraudă cu fonduri europene de 27 de milioane de euro, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat. În prezent, dosarul este cercetat de procurorii DNA, cu sprijinul OLAF.

EPPO va avea un procuror-șef (Laura Codruța Kovesi) și alți 22 de procurori în statele UE care au acceptat noul parchet. Din cele 27 de state UE, cinci s-au opus: Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda și Danemarca. Polonia și Ungaria sunt conduse de guverne extreme de critice la adresa UE.

România, parte a acestui proiect, nu a desemnat încă procurorul european, procedura fiind împotmolită la Ministerul Justiției. Potrivit legislației UE, ancheta va fi făcută de procurorul european delegat din țara considerată ca fiind centrul infracțiunii. Practic, în cazul Teldrum, ancheta va fi coordonată de un procuror român.

Procurorul delegat EPPO se va adresa instanțelor naționale cu cereri de control judiciar, arestare și alte acte de procedură. Dacă unul dintre suspecții vizați are imunitate (e parlamentar, europarlamentar sau ministru), atunci procurorul șef EPPO (Kovesi) va solicita parlamentului național sau european ridicarea imunității respectivului suspect. Cine va judeca dosarele Parchetului European? Cazul va fi trimis în judecată la instanța națională competentă, cel mai probabil Curtea Supremă, căci fraudele cu fonduri europene sunt orchestrate de lideri politici.

În România, pe lângă dosarul Teldrum, Parchetul european ar putea prelua și dosarul Proinvest, care duce la apropiații lui Liviu Dragnea. Marian Fişcuci, prieten din copilărie cu Liviu Dragnea şi primul patron al firmei Tel Drum, privatizată chiar de Liviu Dragnea la începutul anilor 2000, este acuzat că importa utilaje agricole din Franța, Germania sau Olanda, însă înainte să le vândă, le exporta în Bulgaria, prin interpunerea unor firme fantomă, ca să nu plătească TVA. Prin această schemă, între 2012 şi 2014, Fişcuci ar fi reuşit să nu plătească TVA statului român peste 1,2 milioane de euro, potrivit DNA. Tovarășul lui Dragnea riscă să stea după gratii între cinci şi 11 ani de închisoare.

Însă EPPO are și probleme de legitimitate. „EPPO e un organism suprastatal. Se vrea a fi un vârf de lance al UE împotriva corupției, însă mandatul nu este foarte clar, plus că există și opoziția unor state. Nu toate țările UE au acceptat Parchetul European, pentru că nu vor să ofere acces la anumite baze de date“, explică pentru VICE fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan.

Nu s-au lămurit toate detaliile despre modul în care va funcționa acest nou organism. Cert este că, odată ce el va deveni funcțional, Kovesi va fi cea care îl va conduce.