Anul trecut n-a fost deloc bun pentru drepturile omului în Rusia

Anul trecut, drepturile omului au avut de suferit enorm în Rusia. A fost aproape imposibil să nu știi despre grupul feminist de punk Pussy Riot. Erau la televizor în fiecare dimineață, confirmând că drepturile omului se află în criză în fosta Uniune Sovietică. Același lucru l-a confirmat și un nou raport din New York, emis de Human Rights Watch.

Anul a început într-o notă optimistă după ce victoria electorală controversată a lui Vladimir Putin din 2011 a înfuriat oamenii și a crescut interesul pentru activismul civic în țară. Conform supselor elenei Panfilova, director general al ONG-ului anti-corupție Transparency International Russia, Faptul a stârnit o reacție nervoasă din partea autorităților, cărora nu le place să fie controlate de către societate. Ca rezultat, principalul scop al Kremlinului în 2012 a fost să suprime dreptul la exprimare al publicului, cimentându-și astfel reputația proastă cu un torent de noi legislaturi îngrozitoare și violență împotriva activiștilor.

În luna mai – pe când Putin tocmai era inagurat ca președinte – demonstrațiile din Moscova au izbucnit în violențe între poliție și protestatari. Două zile mai târziu, autoritățile ruse rețineau peste 1 000 de oameni, pur și simplu pentru că purtau panglicile albe simbolice ale mișcării protestului.

Pentru a evita alte izbucniri, parlamentul a aprobat rapid o serie de legi ce aveau scopul de a strânge șuruburile și mai tare. Legislații ce monitorizau internetul, creșteau amenzile pentru cei care îndrăzneau să protesteze. Amenzile pentru proteste neaprobate oficial au crescut de 30 de ori, devenind egale cu amenzile pentru infracțiuni serioase.

„Din punct de vedere legal, spațiul pentru activismul civic a scăzut enorm,” a explicat Panfilova, „și ne-a creat o nevoie în plus. Acum trebuie să ne gândim mereu cum să operăm în acest domeniu fără a compromite siguranța celor care se implică alături de noi. Uneori e vorba de siguranța lor legală, alteori chiar de cea fizică.”

Aceste temeri nu sunt deloc nefondate. Pe vremea când era ofițer KGB, Putin a recurs la tactici de intimidare pentru a-i reduce la tăcere pe criticii lui mai îndrăzneți. În iunie, redactorul șef al unui ziar național anti-guvern a declarat că a fost dus într-o pădure la periferia Moscovei și amenințat că-și va pierde viața. Cu două luni mai devreme, o reporteriță de la aceeași publicație a fost atacată și bătută de doi bărbați trimiși de autorități.

În ianuarie, Umar Saidmagomedov, un avocat local care îi ajuta pe activiștii pentru drepturile omului, a fost împușcat și ucis de poliție în capitala Dagestani a Makhachkalei. Deși ofițerii de poliție susțin că el a tras primul asupra lor, colegii luiSaidmagomedov cred că avocatul a fost ucis din cauza muncii pe care o practica și care deranja autoritățile. Mulți alți apărători ai drepturilor omului au fost amenințați, bătuți și uciși de-a lungul anului.

Apoi au apărut Pussy Riot, iar cele trei membre ale grupului au fost condamnate la doi ani de închisoare pentru protestul lor anti-Putin în catedrala Moscovei. Mesajul lor era foarte clar: n-ai voie să comentezi în Rusia lui Putin.

Kremlinul a continuat să-și încordeze mușchii în luna iulie, crescând presiunea asupra grupurilor activiste și ONG-urilor. S-au aprobat noi legi tot mai dure pentru monitorii electorali, grupurile ce protejau drepturile omului și organizațiile politice active. Li s-a cerut să se înregistreze ca „agenți străini” pentru a putea cere fonduri internaționale. Dintr-un motiv sau altul, lui Putin nu-i place ca oamenii lui să fie fericiți.

Criticii au argumentat că aceste legi nu fac decât să demonizeze grupurile activiste ca și cum ar fi spioni străini. Încearcă să le transforme în trădători, de ochii publicului. Panfilova spune că noile legi au reușit să-i afecteze organizația, deși nu fusese înregistrată ca „agent străin”.

“După ce s-a adoptat această lege, am întâmpinat deodată o problemă: tipii de la organizațiile locale și regionale care ne erau parteneri au început să ne respingă telefoanele pentru că erau în birouri publice și nu știau cum ar trebui să reacționeze. Se gândeau că poate își distrug cariera dacă vorbesc cu agenți străini, deși noi nu suntem așa ceva.”

Alte grupuri au întâmpinat reacții și mai ostile. La o zi după ce legile au intrat în vigoare, sediile a două ONG-uri din Moscova au fost vandalizate. Între timp, presa controlată de stat a fost ocupată să scrie articole ce subminau și discreditau mișcările de protest și criticii guvernului.

Anul trecut s-a întors în Rusia și un nou val de legi homofobe. Pe la sfârșitul lui 2012, o lege ce interzicea propaganda homosexuală, despre care activiștii se temeau că va limita accesul la informațiile despre drepturile gayilor, a intrat în vigoare în nouă regiuni din Rusia și în momentul de față își face drum în parlament, propusă ca lege federală. O lege care aduce cu interdicția homosexualității din perioada Stalin. Deci o lege care va da timpul înapoi cu 50 de ani.

Pentru a pune cireașa pe tort, guvernul s-a orientat și împotriva copiilor orfani, adoptând o lege prin care interzice părinților americani să adopte orfani din Rusia.

Deși parlamentul susține că această măsură a fost luată pentru a proteja drepturile copiilor, mulți știu foarte bine că Kremlinul folosește orfanii vulnerabili ca unealtă politică. În ciuda faptului că a primit o grămadă de critici internaționale, Putin a semnat legea înainte de anul Nou.

Din păcate, 2013 nu se arată mai luminos pentru Rusia. În octombrie, parlamentul rus a votat pentru eliminarea unui lider major al opoziției și în noimebrie, Putin a umplut consiliul național al drepturilor omului cu acoliți de-ai lui. Cum criticile din partea parlamentului și din afară au fost mult diluate, se pare că Rusia lui Putin e pregătită pentru un nou an de tratamente îngrozitoare și de înrăutățirea drepturilor omului.

Traducere: Oana Maria Zaharia