Pot să co-existe valorile islamice și modernitatea?

Acum câteva zile, America i-a comemorat din nou pe cei care și-au pierdut viața în tragicele evenimente din 11 septembrie. A doua zi, pe 12 septembrie, musulmanii din lumea întreagă au sărbătorit cea mai sfântă zi a calendarului islamic, Eid-ul-Adha, festivalul sacrificiului. E o zi de rugăciune, comemorări și fapte caritabile. Musulmanii cinstesc dorința lui Abraham de a-și sacrifica fiul în numele Domnului prin sacrificarea unui animal și împărțirea cărnii între rude, prieteni și nevoiași.

Pentru că calendarul islamic e lunar, iar Eid-ul-Adha se mută cu aproximativ zece zile în fiecare an, aceste două zile sacre – una de sărbătoare religioasă și alta de doliu național – aproape s-au suprapus anul acesta. Ideea i-a tulburat pe mulți și americanii musulmani au respirat ușurați când Consiliul Fiqh din America de Nord (comisia religioasă locală) a anunțat că Eid se va ține pe 12 septembrie, cu o zi mai târziu.

„Fiica mea de 13 ani mi-a zis «Slavă Domnului că Eid n-a căzut pe 11 septembrie, altfel oamenii ar crede că sărbătorim ziua aceea »", a zis Rafi-uddin Shikoh, fondatorul primei firme de cercetare și consiliere specializată în piețele musulmane, DinarStandard.

Shikoh, expert în economia islamică globală, cu birouri în Dubai și New York, analizează schimbările petrecute în Islam în lumea modernă. De multe ori, în Occident, există un contrast puternic între felul în care musulmanii își experimentează valorile și credința și felul în îi privesc non-musulmanii; iar serbarea Eid-ul-Adha pe 11 septembrie ar fi scos acest contrast în relief în cel mai urât mod. Totuși, Shikoh spune că sunt semne că lucrurile se schimbă – că valorile musulmane autentice ies la suprafață prin forțe economice puternice, iar creșterea unui grup global de musulmani tineri și afluenți, din Generația M, restructurează relația Islamului cu Occidentul.

Raportul despre starea economiei musulmane globale întocmit de DinarStandard între 2015 și 2016 a descoperit că consumatorii musulmani au cheltuit 1,8 trilioane de dolari pe mâncare și stilul personal de viață în 2014 și estimează că în 2020, totalul va ajunge la 2020. Populația musulmană actuală e de 1,6 miliarde și crește de două ori mai repede decât restul populațiilor. Conform Pew Research Center, va ajunge la 2,8 miliarde în 2050. Puterea economică trece treptat spre economiile cu populații majoritar musulmane precum Indonezia, Malaezia și Pakistan sau cu minorități musulmane semnificative, precum India sau China.

„Vorbim despre un sfert din populația lumii", a zis Shikoh. „Țările islamice reprezintă 15 procente din produsul intern brut global și au populația cea mai tânără și cu cea mai rapidă creștere din lume. Aceste piețe înfloritoare au nevoi musulmane unice afectate de valorile islamice."

Valorile islamice afectează produse și servicii din cinci categorii: alimentație, banking, călătorii și turism, modă, farmaceutice și cosmetice. Conceptele quoranice de halal (în arabă, permisibil, echivalentul a kosher) și tayyab (întreg sau bun) determină cât de adecvate sunt anumite produse pentru consumul de către musulmani. Mâncarea, cosmeticele și farmaceuticele halal trebuie să adere la regulile musulmane. Moda islamică e un tip de modă modestă. Bankingul islamic evită dobânda, pe care Coranul o interzice ca metodă de a îmbogăți investitorii pe spinarea antreprenorilor, lucru ce sporește inegalitatea. Turismul halal înlocuiește petrecerile cu alcool cu divertisment pentru întreaga familie.

„Aceste valori pot atrage și altfel de public", a zis Shikoh. De exemplu, mi-a zis că optzeci de procente dintre clienții bankingului islamic din Malaezia sunt non-musulmani, dar folosesc aceste servicii pentru că le place etica bancară islamică. La fel, optzeci de procente dintre clienții Saffron Road, un brand alimentar halal, sunt non-musulmani interesați de produse sănătoase cum ar fi carnea de animal crescut în condiții umane, fără antibiotice.

„Islamul are multe de oferit practicilor moderne de business", a zis Shikoh. „E clar că musulmanii de azi nu reflectă această viziune, dar credem că există o mișcare pozitivă către o piață globală etică, în care musulmanii vor avea un rol esențial."

În Generația M: tineri musulmani care schimbă lumea, Shelina Janmohamed a descris, în mod similar, cum aspirația tinerilor musulmani de a duce o viață modernă s-a aliniat cu valorile islamice, ceea ce a crescut cererea pentru produse și servicii cu o înțelegere tot mai progresistă a conceptelor de halal și tayyab – adică un comerț uman, corect, sustenabil și ecologic, cu accent pe transparență în producție. Așadar, stilul de viață musulman reflectă tot mai mult și dorințele consumatorilor occidentali.

„Pentru această generație de musulmani globali, credința și modernitatea merg mână-n mână", a declarat Janmohamed pentru VICE. „Au dorința de a trăi în societatea modernă și vor să facă ce face toată lumea, ceea ce îi surprinde uneori pe occidentali."

Janmohamed a oferit exemple în care credința se împletește cu modernitatea în cultura contemporană: există trupe musulmane de băieți cu public format din fete în hijab care urlă și dansează și flutură bețișoare fluorescente, există bere și vin halal, există aplicații de dating halal, supereroi musulmani precum Kamala Khan de la Marvel, colecții de haine pentru Ramadan la Mango, DKNY și Dolce and Gabbana și multe altele.

Dar pe măsură ce piața halal se extinde și oamenii observă asta, apar și reacții potrivnice. Scandalul francez declanșat de interzicerea burkini-ului a stârnit dezbateri despre posibilitatea ca modernitatea să co-existe cu valorile islamice. Dezbaterea nu s-a încheiat, dar cifrele spun totul: vânzările la burkini au crescut cu două sute de procente și multe au fost cumpărate de femei non-musulmane.

Habib Ghanim, președintele organizației ISWA Halal Certification, care certifică produsele halal, a zis că interdicțiile și protestele pot fi profitabile pentru afaceri.

„Cu cât se întâmplă mai des, cu atât avem o expunere mai mare", a zis el. „Oamenii aud despre asta, află mai multe și caută pe Google ce înseamnă halal."

Mi-a dat un astfel de exemplu: „În 2011, Pamela Geller a început o cruciadă împotriva curcanilor certificați de ISWA halal. A avertizat lumea că noi sponsorizăm terorismul și că oricine va mânca curcani halal va deveni musulman. Dar, când oamenii au aflat adevărul, și-au dat seama că au de-a face cu niște bigoți. Acum oamenii cumpără produse halal mai mult ca niciodată. "

A adăugat că, dacă anul acesta Eid-ul-Adha ar fi căzut pe 11 septembrie, el ar fi încercat să-l transforme într-un moment pozitiv, o oportunitate de a discuta cu non-musulmanii despre valorile islamice autentice. La urma urmei, sărbătoarea prezintă ce au musulmanii mai bun de oferit: se roagă, își vizitează familia și prietenii și le distribuie săracilor bani, haine și mâncare. Anul trecut, Honest Chops, o măcelărie halal, a distribuit aproape două mii de kilograme de carne Eid familiilor nevoiașe și supraviețuitorilor unor abuzuri. De asemenea, ziua reprezintă un punct culminant al economiei musulmane globale anuale. Se sacrifică animale în valoare de trei miliarde de dolari și se cheltuie alte milioane pe haine și costume festive.

Ghanim a zis că nu trebuie să ne temem de suprapunerea celor două zile sacre pe 11 septembrie. „Eu l-am considerat un semn de la Dumnezeu care vrea să-i trezească pe oameni și să le reamintească că toți suntem unul, chiar dacă uneori pare că avem probleme diferite. "

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre Islam pe VICE:
Cine sunt BĂRBAȚII ADEVĂRAȚI care protejează România de musulmani
Românii nu știu nimic despre musulmanii din țara lor și nici despre nevoia lor de o moschee
Ghidul musulman de igienă anală