Reacțiile astea la cutremurul din Turcia îți arată cât de departe merg unii români cu conspirațiile

În dimineața zilei de 6 februarie, a fost un cutremur de 7,8 grade pe scara Richter care a lovit puternic sudul Turciei, dar s-a resimțit și în Liban, Siria și Cipru. A venit la vreo 4 dimineața, aproape de orașul Gaziantep. După câteva ore a mai venit unul: 7,5 grade. Pe 7 februarie a mai fost unul, de data asta în est și de 5,7 grade. Turcia și Siria au fost cele mai afectate țări.

Organizația Mondială a Sănătății a estimat că numărul victimelor ar putea depăși 20 de mii. Sunt deja câteva mii de decese și Turcia s-ar fi deplasat spre Grecia cu circa trei metri. În România a fost o readucere aminte că încă n-am scăpat de amenințarea unui cutremur, dar în același timp au fost oameni care s-au preocupat mai mult de conspirații decât de realitate.

Clădiri prăbușite, oameni rămași fără adăpost, mașini distruse și echipe care caută supraviețuitori prin maldăre de dărâmături sunt imaginile care au făcut înconjurul lumii. Adaugă la asta frig și zăpadă, dar și haosul care vine în astfel de momente. Zeci de state din întreagă lumea, printre care și România, au trimis echipe care să ajute la căutarea supraviețuitorilor și au început să mobilizeze resurse umanitare pentru ajutorarea celor care s-au trezit în plină iarnă, fără acoperiș deasupra capului.

Cutremure de o astfel de magnitudine sunt mai rar întâlnite. În ciuda intensității, la un bilanț îngrozitor de mare contribuie din plin și momentul în care se întâmplă. Dacă este noaptea, asta va fi influența masiv lipsa de reacție a oamenilor. Ce contribuie apoi e felul în care clădirile au fost ridicate, consolidate sau dărâmate și reconstruite. În cazul Turciei, după cutremurul de la Izmit din 1999, au fost luate ceva măsuri. În 2002, au fost adoptate legi mai ferme și prevederi pentru pedepsirea celor care nu le respectă. 

În paralel, guvernul a pornit și consolidarea clădirilor cu risc seismic. Aproximativ trei milioane de locuințe au fost recondiționate. Ai fi putut spune că lucrurile merg înspre mai bine. Însă aproape de alegerile din 2018, guvernul a acordat o amnistie pentru construcțiile ridicate fără autorizație. S-au autodenunțat și au intrat în legalitate nouă milioane de proprietari de case. Posibil să aflăm rezultatele evaluărilor în următorul an.

În ciuda situației dramatice prin care trec Turcia și Siria, și deși cutremurul nu s-a resimțit în România, subiectul a reușit să agite cumva mințile conspiraționiștilor de pe internet care au deschis robinetul de minciuni. Pentru aceștia, luminile pe cer, aparatele de provocat cutremure, interesele americanilor, toate pot explica evenimentele recente din Turcia, mai puțin motivele demonstrate deja de știință.

Turcia se află într-o zonă fierbinte: exact în punctul în care se întâlnesc mai multe plăci tectonice. E placa arabă care se deplasează cu aproximativ 15 milimetri pe an, placa anatoliană de nord și est, din care provin majoritatea cutremurelor, și placa africană. Stephen Hicks, seismolog la University College London, consideră că cele două cutremure au apărut ca o urmare a unei tensiuni reținute în regiune din cauza lipsei cutremurelor recente de mare magnitudine, combinată cu mișcarea spre nord a plăcii arabe.

Despre riscurile seismice din zonă s-a mai vorbit în repetate rânduri. Marco Bohnhoff, specialist de la Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe (GFZ) care studia mișcările tectonice din Turcia, a spus în 2019 că „întrebarea nu este dacă va veni un cutremur, ci când și cât de puternic”. „Se acumulează tensiuni care, în cele din urmă, depășesc rezistența rocilor și sunt eliberate brusc, în câteva secunde, de o deplasare a ambelor plăci tectonice cu câțiva metri.”

Totuși, urmările cutremurelor ar fi putut să nu fie atât de dezastruoase dacă proiectarea locuințelor ar fi fost diferită. Conform U.S. Geological Survey „populația din această regiune locuiește în structuri care sunt extrem de vulnerabile la cutremure”, unele clădiri fiind construite din cărămidă nearmată și cadre de beton de înălțime mică, adică similar altor clădiri din România proiectate în perioada comunistă. 

Kishor Jaiswal, inginer structural al USGS, a declarat că, în urma cutremurelor semnificative din trecut, în Turcia au apărut reglementări regionale privind construcțiile, dar că nu toate clădirile au fost construite în conformitate cu standardul seismic modern și că există deficiențe de proiectare și construcție, în special în cazul clădirilor mai vechi. 

Nu în ultimul rând, solul este foarte important când vorbim despre siguranța unei clădiri. „Ideal este un fundament din granit. Altfel stau lucrurile dacă subsolul este format din sedimente drenate, cum ar fi nisip sau argilă”, a precizat Marco Bohnhoff. 

Evident aceste explicații nu au fost suficiente pentru românul care știe el mai bine.

Într-adevăr, omul poate provoca cutremure, dar nu așa cum crede lumea. Un studiu publicat în revista Seismological Research Letters a identificat 730 de situri în care activitatea umană a provocat cutremure în ultimii 150 de ani. Se poate vorbi chiar de cutremure cu magnitudini de până la 7,9 în regiuni în care activitatea seismică era redusă sau chiar inexistentă. La baza acestui fenomen s-ar afla mineritul, construirea de baraje care rețin tone de apă și acțiuni asociate exploatării petrolului și gazelor naturale.

Nu vorbim de ceva supranatural, ci un efect al lipsei de grija pe care oamenii o au față de natură.

Pe buzele celor care combat existența fenomenelor naturale se află această denumire: HAARP (High Frequency Active Auroral Research Program). În funcție de unde citești, poate cel mai des, HAARP poate fi o armă meteo, deținută de Statele Unite ale Americii și Rusia. Ce înseamnă asta? Că poate crea catastrofe naturale, ploi torenţiale, cutremure, inundaţii şi uragane, asemănătoare Katrina sau Rita și inclusiv aurore boreale, că sunt frumoase. Doar că nu-i așa.

HAARP e un program american de cercetare a ionosferei prin emisii de unde radio la o anumită frecvență. Scopul e de-a stabili comportamentul ozonului, azotului și ionilor acestora la bombardamentele radiației solare și cosmice. Unitatea transmite semnalele prin 360 de transmițătoare radio și le preia cu 180 de antene. Proiectul a pornit în 1993. Pur și simplu nu există resurse fizice atât de bune cât să, eventual, alimenteze un cutremur. 

Bine, povestea nu a fost inventată în România. Ciprian Cucu, expert în dezinformare, a afirmat că HAARP își are originile într-o dezinformare din Rusia din anii ‘90 apărută imediat după căderea URSS, care a mai fost invocată și după alte dezastre naturale, precum cutremurul din Haiti. „În 2010, când a fost în Haiti, cutremur, a ieșit inclusiv Hugo Chavez să zică cum că americanii clar vor să ia Haiti, că nu e un dezastru natural, ci cu HAARP au făcut cutremur. A mai fost o situație în Turcia în 2011, când Turcia a vrut să dea vina pe Israel.”

Evident că existența unei arme de acest timp nu a putut fi demonstrată. În plus apare întrebarea: dacă Rusia sau Statele Unite ale Americii ar avea o armă prin care ar putea controla vremea, de ce ar mai lăsa să existe super secetă și pierderi economice din cauza ei? 

Conspiraționiști au legat cutremurul de o tensiune care există în momentul de față între Turcia și NATO pe fondul dorinței de aderare a statelor Suedia și Finlanda la Alianță. Pentru ca un stat să adere, e necesar ca votul să fie unul în unanimitate, iar până la acest moment Turcia și Ungaria nu și-au exprimat acordul. E vorba despre o serie de proteste în Suedia împotriva Turciei, un politician de extremă dreapta danezo-suedez care a dat foc unui Coran și de Erdogan care ar putea permite Finlandei să se alăture, dar nu şi Suediei.

Din cauza acestor tensiuni, a crescut și riscul atacurilor teroriste, motiv pentru care consulatul german de la Istanbul a fost închis și Germania a avertizat cetăţenii din Istanbul că privire la riscurile de atac în anumite cartiere, avertisment care a fost transmis și de către Suedia, Norvegia și Danemarca.

Acum, lucrul acesta nu e nou. Tensiuni cu Turcia în interiorul NATO au avut și grecii, care, cel puțin pentru moment, au îngropat securea războiului și și-au arătat susținerea față de populația lovită de cutremure. În timp ce referitor la posibilitate atacurilor teroriste SUA avertiza încă din anul 2016. 

Mai este de luat în calcul și că președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan se află în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și riscă să piardă puterea pe care și-a construit-o și scaunul pe care îl ocupă încă din 2014. Așa că declarațiile sale războinice din ultima vreme pot face parte mai degrabă din retorica lui de campanie, decât dintr-o amenințare reală pe care Turcia o are în prezent. 

Românul câteodată înțelege puțin și prost și e mai simplu să creadă în fenomene supranaturale sau războaie imaginare, decât să dea un search pe Google. Ne lăsăm spălați pe creier de conspiraționiștii de pe internet și din presă, asta în timp ce trăim în cutiile noastre de carton care vor cădea la primul cutremur, ca piese de domino. Probabil că asta e cea mai mare teamă: nu știi când se va întâmpla. România încă are amintirea lui 1977 – trăită, povestită de alții sau citită și descoperită în alte feluri – în fiecare zi în care vede buline roșii, „cade tencuiala” sau reabilitări prin punerea plăcilor de expandat pe fațade.