De ce trebui să te speli pe dinți constant, chiar dacă nu vezi rostul

Te duci la consultul stomatologic de rutină, care deja e un avantaj față de cei 34% din americani care nu fac asta. După controlul de rutină, dentistul te informează că din cauza faptului că nu te speli pe dinți suficient de des și nici nu folosești ață dentară, va trebui să vii pentru o „curățare în profunzime" sub gingii.

Așa te trezești întrebându-te dacă serviciul ăsta extra, de care nu ai mai auzit, nu o fi cumva o cacealma.

În primul rând, curățarea în profunzime e un tratament stomatologic bine stabilit. Termenul tehnic este de „curățarea și netezirea rădăcinilor" și face parte de mult timp din procedurile standard ale unui dentist. „Când eu eram la școală, ăsta deja era un tratament vechi", spune Paulo Camargo, președintele secției de parodontologie de la UCLA School of Dentistry, care a absolvit facultatea de stomatologie în 1984.

Dentistul se folosește de unelte pentru a înlătura tartrul și placa dentară de pe smalțul de sub gingii, nu doar pe lângă gingii ca la o curățare generală. De asemenea, ajung de-a lungul rădăcinilor pentru a netezi cimentul mai moale de la suprafață, cu scopul de a preveni formarea plăcii dentare pe suprafețele neuniforme. Procesul durează cam 45 de minute per cadran al gurii, stânga sus, dreapta sus, stânga jos și dreapta sus, și e posibil să fie nevoie de mai multe sesiuni pentru a trata toate cele patru cadrane afectate.

Dacă sună un pic cam inconfortabil și neplăcut, să știi că e. De obicei, pacienții primesc un anestezic local pentru a amorți senzația sculelor dentare care îți sondează sub gingii.

Deși nu e cal mai distractiv lucru, curățarea și netezirea rădăcinilor este un tratament necesar pentru bolile gingivale. Stadiile incipiente se numesc gingivită, atunci când bacteriile din placa dentară eliberează toxine în jurul gingiilor. Aceste toxine declanșează un răspuns imunitar, care rezultă în inflamarea gingiile, care se înroșesc și sângerează cu ușurință. „E ca o mânecă strâmtă de la o cămașă", spune Vera Tang, profesor de parodontologie de la New York University. „Dacă nu cureți resturile în mod regulat, gulerul se întinde și mai mult, iar acestea ajung și mai adânc."

În general, gingivita dispare după ce dentistul curăță placa dentară de la consultul anual și ține doar de tine să fii mai disciplinat cu igiena dentară. Dacă nu, gingivita poate progresa în parodontită.

Prin definiție, parodontita înseamnă că inflamația gingiilor e atât de severă, încât răspunsul imunitar hiper-agresiv atacă oasele și țesuturile din gură. Din cauza lipsei de os, se formează în goluri vizibile în jurul gingiilor, iar dinții încep să se clatine. Dacă nu se tratează, e posibil să trebuiască să-ți scoți dinții.

Tratamentul de curățare are scopul de a opri procesul ăsta. Odată ce placa și particulele de mâncare sunt curățate, gingiile încep să se vindece singure și să sigileze bine dinții, în șase până la opt săptămâni.

Din păcate, după ce ai trecut printr-un tratament de curățare a rădăcinilor, probabil că nu o să fie singurul. „E un diagnostic pe termen lung, la fel ca hipertensiunea sau diabetul", spune Tang. „Intră în remisiune, dar are tendința să revină în funcție de cum ai grijă de dinții tăi". Pierderea osoasă de la parodontită este ireversibilă, iar placa se strecoară mai ușor înapoi sub gingii și provoacă mai multe inflamații. Dacă ești diabetic sau fumător, în general, ai un flux de sânge redus la nivelul gingiilor, ceea ce diminuează capacitatea de a se vindeca. Medicul dentist poate să-ți spună să vii mai des pentru control, chiar și o dată la trei luni.

Cine spune că ar trebui să asculți de dentist, când îți recomandă o curățare în profunzime. Doar pentru că procedura în sine e pe bune, asta nu înseamnă că și ai nevoie de ea. „Se poate să fie prea des folosit tratamentul ăsta? Da", spune Camargo.

Ca orice afacere, dentiștii simt stresul de a-și mări profiturile. „Câteodată, practicanții solo bagă mai mult pe gât asta, pentru că nu sprijinul de marketing sau infrastructura pentru a permite dentistului să se descurce", spune Jim Quiggle, director de comunicații de la Coalition Against Insurance Fraud. „Cabinetele corporatiste pot simți și ele presiunea succesului."

Sunt atâtea feluri de a scoate mai mulți bani de la pacienți și companiilor lor de asigurare, inclusiv să ceară bani pentru proceduri care nu au fost făcute, ceea ce desparte serviciile pe componente separate, sau oferă tratamente ce scop pur cosmetic, dar taxate ca proceduri medicale necesare. Quiggle spune că asta poate fi o manevră destul de profitabilă.

Însă Camargo avertizează că se poate întâmpla și opusul acestei probleme. Dentiști care îți curăță dinții și plombează cariile, dar ignoră problemele gingivale până când e prea târziu. „El nu tratează niciodată boala parodontală, apoi te duci la alt dentist, care-ți spune că o să-ți pierzi toți dinții", spune el.

De cele mai multe ori dentistul confirmă diagnosticul de parodontită, deși în unele state asistenții stomatologici au voie să aibă propriile cabinete. El folosesc o sondă perio, care a arată ca o scobitoare dentară, doar că e gradată pentru a măsura în milimetri distanța dintre gingii și dinți. Până la 3 mm e considerat acceptabil, între patru și șase mm înseamnă că ai nevoie de o curățare în profunzime. „Orice mai sus de șase și e posibil să te opereze, dar asta depinde de anatomia și conturul dinților", spune Tang.

Dacă dentistul tău nu folosește o sondă pentru diagnostic, atunci ai motive să fii sceptic. „Orice pacient ar trebui să renunțe la un dentist care nu folosește sonde, pentru că ăsta e standardul", spune Camargo. De asemenea, ar trebui să compare măsurătorile sondei pentru toată dantura și să fie în stare să-ți explice ce înseamnă și ce implică curățarea în profunzime.

Dacă recomandarea pentru o curățare în profunzime din partea dentistului sună dubios, cel mai bine e să mai ceri o a doua părere. Timpul suplimentar pe scaunul dentistului ar putea să te scape de o procedură deloc necesară, sau să confirme că ai nevoie de tratament dacă vrei să-ți păstrezi zâmbetul.