Am vorbit cu Mugur Mihăescu despre cum a ajuns consilierul Gabrielei Firea pe Centrul Vechi

Cum oferta de divertisment era relativ limitată la începutul anilor 2000, mult timp am trăit cu impresia că show-uri precum Divertis, Chestiunea Zilei (mai ții minte sketch-urile lui Florin Călinescu?) și Vacanța Mare reprezintă apogeul comediei. Când intra Garcea-n scenă și saluta publicul cu un „'Seara!" răstit, deja mă prăpădeam de râs. Nu stătusem în viața mea de vorbă cu un milițian real, în carne și oase, dar, cumva, interpretarea lui Mugur Mihăescu se încadra pentru mine în categoria it's funny 'cause it's true.

Anii au trecut, eu am căpătat acces la Internet, iar pe la sfârșitul gimnaziului deja-mi luasem aere și nu mai schițam nici măcar un zâmbet la Vacanța Mare. Doar că au trecut anii și peste vedetele grupului, astfel că Pietreanu s-a orientat către stand-up cântat (probabil vrea să devină Tim Michin de România) și delir dacopat-naționalist, în timp ce Mihăescu s-a concentrat să-și înmulțească banii câștigați când Garcea, Leana și Costel erau încă pe val. Omul a hotărât de ceva ani să pătrundă și-n lumea politicii locale, iar acum o zi a reușit performanța de a fi numit „consilierul pentru Centrul Istoric al Bucureștiului" al Gabrielei Firea.

Mulți au fost surprinși să-l vadă pe Garcea la primăria Capitalei, uni chiar revoltați, motiv pentru care am hotărât să-l sun și să-l întreb ce crede că-l califică pentru o asemenea funcție.

VICE: Cum de v-a propus Asociația Comercianților din Centrul Istoric tocmai pe dumneavostră pentru această funcție?
Mugur Mihăescu: Eu sunt unul dintre membrii fondatori, un om care s-a zbătut foarte mult pentru Centrul Istoric și am dovedit-o prin ceea ce am făcut acolo, împreună cu asociația. Sunt o persoană publică și cu ocazia asta poate reușesc să pun mai mare presiune pe cei care trebuie să miște lucrurile.

Dar ce alte calificări vă recomandă pentru această funcție?
Ca antreprenor, trebuie să vezi ce au alții, în alte state, și să furi. Pe urmă, cei care au specializare le aplică. Aici trebuie să stabilim direcțiile în care mergem. Nu să desenăm sau să venim noi cu proiecte arhitecturale. Noi trebuie să stabilim anumite direcții de comun acord, să zicem „măi, mergem spre asta". De aici încolo, fiecare-și face treaba pe care se pricepe s-o facă. În ce relație vă aflați cu doamna Firea? Sunteți sau ați fost vreodată un susținător al acesteia?
Eu nu susțin o chestie politică, n-am fost susținător al nimănui, niciodată. Adică, nu neapărat al doamnei Firea. Am susținut comunitatea și asta o să rămân: un susținător al comunității. Nu am absolut nicio afiliere politică, dar, pe de altă parte, țin să felicit Primăria pentru ceea ce a făcut odată cu lucrul ăsta. Mie mi se pare un lucru extraordinar de bun și care ar trebui să se aplice și în alte domenii, în alte comunități. Asta fiindcă cei din comunitate știu cel mai bine problemele cu care se confruntă.

Până acum sunteți mulțumit de activitatea doamnei Firea?
Eu sunt doar pe treaba mea, cu Centrul Istoric. Mai mult nu mă pricep. Știu ceea ce mă interesează pe mine și pentru asta o să răspund. Voi începe să lucrez efectiv acolo peste vreo două săptămâni, cam așa. Nu știu cum se lucrează la stat, cât de repede, care e hățișul legislativ, care e birocrația și lucrurile de genul ăsta, dar am identificat alături de colegii din asociație problemele care sunt prioritare și vrem să le luăm pe rând, nu vrem să facem zece deodată. Veți fi plătit pentru această funcție?
Cum să fiu plătit? Ce, am venit aici să fiu plătit? Nu-mi trebuie mașină de serviciu, nu-mi trebuie locuri de parcare, nu-mi trebuie autorizație de intrare pe unde prind alții. Pentru asta mă lupt, să nu mai aibă nimeni, să nu mai fie nimeni șmecher. Ce planuri concrete aveți pentru Centrul Vechi?
Nu vreau să mă gândesc pe termen lung. Acum, dacă încerc să le fac pe toate sau să fiu ca românul, și instalator, și tâmplar, și medic în același timp, nu e ok. Fiecare va trebuie să facă exact ceea ce se pricepe. Noi nu trebuie decât să spunem: „Bă, uite așa am văzut și noi în partea ailaltă, la fel vrem să fie și aici". Nu vrem să fie muzică tare la terase. Vreau ca poliția să vină cu decibelmetru și să zică: „Băi, gata, ajunge!". Vreau să nu mai fie mașinile, bosulicii care intră prin centrul istoric cu autorizații de intrare-n centru și care sunt mai șmecheri ca noi, fraierii. Când au parcare amenajată la o sută de metri.

Despre asta e vorba, dar și despre cei care-și lasă clădirile-n paragină. În primul rând sunt clădirile care pun în pericol sănătatea mea și a copiilor mei și le cade dracu' vreun balcon în cap. Pe mine nu mă interesează ce litigiu are clădirea sau cine-mi omoară mie copilul. Eu vreau să se procedez exact ca-n Statele Unite. Prima dată-ți dă o amendă să disperi. În Statele Unite, dacă nu ți-ai tuns peluza o lună, îți iei 1 500 de dolari amendă. Dacă nu ți-ai tuns-o șase luni, îți iei 10 000 de dolari amendă, dacă nu ți-o tunzi un an, îți ia casa comunitatea. Asta vreau să încercăm și noi, în măsura în care ne va permite legea sau dacă va fi vreodată o astfel de lege. Efectiv, comunitatea să confiște aceste clădiri, să intre-n patrimoniul comunității, pentru că ceilalți nu-s în stare să aibă grijă de ele. Bineînțeles, punându-le și ajutoare alternative. Adică, băi, nu ai bani, nicio problemă, îți dăm un credit. Dar trebuie să înțelegi că pe lângă drepturi, ai și responsabilități, nu poți să lași balconul ăla așa, să-mi cadă mie-n cap.

Pe lângă cele spuse de el, am săpat un pic și în analele Internetului să văd ce altceva a mai făcut Mugur Mihăescu pentru București, din calitatea de cetățean și, desigur, ca om de afaceri.

Mugur Mihăescu și-a început cariera de comediant în 1988, într-o remorcă de tractor, alături de grupul Vacanța Mare. În 20 de ani de carieră, grupul a produs și vândut divertisment în valoare de vreo zece milioane de euro. Din alea zece milioane, lui Mihăescu i-au revenit suficienți bani încât să-și asigure un trai mai mult decât confortabil și să-i permită intrarea-n afaceri. Conform unei declarații de avere depuse când a candidat la primăria Sectorului 5, Mugur Mihăescu și-a cumpărat în 2002 o casă de 867 de metri pătrați în Pipera, pe un teren de 1901 metri pătrați. În 2012, a cumpărat încă două parcele-n Delta Dunării, una de 280 metri pătrați și alta de 553 metri, cu intenția de a-și construi „o căsuță de vacanță decentă".

Pe lângă pământuri, Garcea a investit masiv în mașini, motociclete, șalupe și bijuterii în valoare de sute de mii de euro. Și, așa cum spuneam mai sus, în afaceri. A contribuit din plin la dezvoltarea Centrului Vechi, cu localuri de fițe precum The Tube și St. Patrick (unul dintre cele mai profitabile restaurante de mici dimensiuni din România, conform unor statistici din 2012). De asemenea, este unul dintre fondatorii Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric, cea care l-a și propus Gabrielei Firea pentru funcția de consilier personal.

Dacă e să dai crezare Bibliotecii Google, Garcea și-a început cariera politică pe filieră ecologistă. Ziare.com scria prin 2011 că Mugur Mihăiescu a fost mai întâi membru al Partidului Ecologist Român, iar apoi s-a înscris în Partidul Verde (din care tocmai plecase Remus Cernea, ca să facă blat cu Mazăre și PSD pentru un post călduț în Parlament), unde a fost uns direct președinte executiv.

Luat la întrebări de presă și cârcotași, Mugur Mihăescu explica atunci că s-a băgat în politică pentru că nu suportă politica, pentru că urăște politica și urăște ce i se „întâmplă de 20 de ani", când este „tratat ca o cifră, ca o entitate". De asemenea, întrebat prin 2011 dacă vrea să-i fure scaunul de primar lui Oprescu, Mihăescu spunea că nu vrea să candideze la nimic și îi place de fostul primar PSD-ist pentru că „omul ăsta construiește".

Un an mai târziu, Mihăescu candidează independent (povestea de dragoste dintre el și ecologism n-a avut viața prea lungă) la primăria Sectorului 5, care atunci încă era condusă de Marian Vanghelie. Evident, n-a câștigat, astfel că, un an mai târziu, în 2013, a hotărât să-și continue parcursul politic în partidul lui Gabriel Oprea, pe motiv că avea câțiva prieteni p-acolo și aflase de la ei că „UNPR este un partid nou, care nu a avut timp să se altereze". Yep, a zis toate astea pe un ton complet neironic.