​Marley Natural: Compania care va face bani de pe urma lui Bob Marley și va aduce Jamaica la sapă de lemn

Când o firmă de echitate privată americană condusă de o echipă de albi ciudați și sportivi educați la Yale – adică cei mai ne-rasta oameni din lume – au anun​ț​at că l-au făcut pe Bob Marley imaginea primului brand de canabis săptămâna aceasta, reacția țării superstarului nu s-a simțit aproape deloc.

N-au vuit ziarele și nici internetul, poate pentru că oamenii au prevăzut demult venirea acestei vești proaste. Pentru mulți oameni din Jamaica, o țară disperată să-și ridice economia de la pământ, anunțul că Privateer Holdings are intenția să-l transforme pe Bob Marley în „cowboy-ul Marlboro al marijuanei" a fost ca și cum ar fi văzut că gâsca cu ouă de aur a națiunii își scutură penele, dă din aripi și traversează orizontul spre America – sau, cum îi spunea Bob, „tărâmul diavolului".

Marley Natural, o linie de produse pe bază de marijuana printre care se numără diverse loțiuni și tulpini de canabis vândute drept bijuterii de familie, are un logo desenat de cei care au făcut și sirena pentru Starbucks. Dacă legile anti-ganja din America vor continua să cadă ca niște piese de domino, așa cum se așteaptă multă lume, e un produs care îl va face pe Bob Marley să devină, la fel ca Michael Jackson, unul dintre cei m​ai bogați oameni morți.

Fiica lui Marley, Cedella, a declara​t în presă că i se pare normal ca Bob să facă parte din această discuție. „Tata ar fi atât de bucuros să vadă că oamenii înțeleg puterea vindecătoare a ierbii, cred că zâmbește chiar acum când vede ce se întâmplă."

Dar înțelegerea dintre proprietatea Marley și America corporatistă reprezintă o pastilă amară și greu de înghițit pentru mulți jamaicani. E o lovitură dublă copleșitoare pentru mulți care speraseră să resusciteze economia țării cu ajutorul celor două moșteniri culturale importante: Bob Marley și ganja.

În ciuda reclamelor care arată panorame superbe cu iarbă jamaicană înfloritoare, iarba Marley nu va fi cultivată pe insulă, pentru că nu e legal să cultivi marijuana acolo. Va fi cultivată în Statele Unite, iar brandul va avea sediul la New York City. Deci Jamaica va avea beneficii minuscule de pe urma canabisului vândut cu ajutorul imaginii fiului ei preferat.

E o ironie grețoasă pentru numeroșii rastafari și comunitățile cultivatoare de canabis, care, încă de la interzicerea canabisului în 1913, au tot făcut campanie pentru a crește legal iarba cunoscută în toată lumea – pentru că una dintre principalele bariere pentru care Jamaica n-a legalizat cultivarea marijuanei a fost chiar țara care va beneficia de complexul Marley-ganja jamaicană. După zeci de ani de hărțuire din partea Americii, inclusiv sancțiuni comerciale, guvernul jamaican a hotărât să păstreze ganja ilegală.

Acum a început să bată vântul schimbării, iar statele americane cumpără iarbă medicinală de la țări precum Canada. Iar Jamaica a rămas în urmă. Deși recent s-a aprobat o nouă lege pentru decriminalizarea posesiei de canabis în cantități mici, cât și înțelegerea între partide că legalizarea ar trebui să fie noua direcție, industria de ganja a Jamaicăi a rămas la pământ din cauza restricțiilor de demult și tocmai de aceea, familia lui Marley nu a avut altă opțiune decât să plece în străinătate.

Am vorbit cu Steve Rolles, analist politic la Fundația de Transfor​mare a Politicii Drogurilor, care a fost luna aceasta la o întâlnire a Asociației Viitorilor Cultivatori de Ganja, primul grup de lobby al cultivatorilor de marijuana. La fel ca mulți alții prezenți la întâlnire, era trist în legătură cu Marley Natural.

„Jamaica va fi exploatată de grupurile de echitate private americane în scopul de a câștiga bani", mi-a spus el. „Oamenii de la această întâlnire erau majoritatea fermieri săraci pe care canabisul îi ajută să supraviețuiască. Dar în minunata lume nouă a legalizării, sunt dați deoparte ce cowboyii americani ai canabisului. Proprietatea Marley va face bani, dar nu și Jamaica. Principalii beneficiari vor fi investitorii bogați din Statele Unite."

La întâlnire a fost prezent și Delano Seiveright, un politician și businessman care încurajează crearea unei industrii a ierbii regularizată. Mai târziu mi-a spus: „Suntem foarte mândri să vedem că îndrăgita familie a lui Marley intră în industria marijuanei. Dar din păcate, Jamaica nu figurează în planurile lor economice."

Maxine Stowe de la Consiliul Rastafarilor a spus că brandul de canabis Marley „va avea un impact negativ asupra eforturilor viitoare ale Jamaicăi de a beneficia financiar de pe urma mișcării de legalizare de pe glob". A mai spus că unii rastafari sunt supărați că Marley Natural va avea sediul în Statele Unite și nu în țara natală a artistului.

Din ce spunea el cât încă era în viață, cred că fantoma lui Marley n-ar fi prea încântată de alegerile făcute de soția lui. Era un Rasta care respingea Babilonul opresiunii occidentale, materialismul și lăcomia; un urmaș dedicat al naționalistului negru Marcus Garvey. Oare și-ar fi dorit ca lucrurile să se întâmple astfel?

„Eu nu pun botul la ideea că marele om ar fi vrut să-și vadă moștenirea batjocorită în așa un hal", spune Steve Rolles. „Bineînțeles, fuma canabis și vorbea pozitiv despre efectele plantei, dar nu-mi amintesc să fi scris cântece în care să laude afacerile americane puse pe căpătuit pe spinarea culturii jamaicane, în detrimentul Jamaicăi."

Prietenul lui, Herbie Miller, directorul muzical al Institutului din Jamaica și curator al Muzeului de Muzică din Jamaica, a spus că „Marley n-a fost niciodată un fan al comercialismului. Era un poet, umanist și naționalist care lupta pentru drepturile socio-politice ale poporului jamaican și ale tuturor oprimaților lumii."

În Jamaica, oamenii sunt de acord că proprietatea Marley are dreptul să beneficieze de pe urma numelui lui, să vândă tricourile , căștile și cafeaua Marley. E evident și că nu toată familia lui Marley are aceeași părere despre comercializarea imaginii artistului. Deși nu prea au existat rapoarte în presa globală, unul dintre copiii lui Marley, Julian, născut în Londra în 1975, și-a lansat propriul brand de marijuana, Julian Marley JUJU Premium Marijuana, în parteneriat cu o firmă mică numită Drop Leaf – cu două zile înainte să fie anunțat brandul tatălui său.

Unii spun că înțelegerea cu Privateer Holdings, care deține și Leafly, cea mai mare sursă de informații despre canabis din lume, ar fi împotriva principiilor lui Marley.

Amashika Lorne, o studentă la Relații Internaționale în vârstă de 23 de ani de la Universitatea Indiile de Vest din Kingston, Jamaica, mi-a spus: Dacă Bob ar fi fost în viață astăzi, ar fi folosit profiturile câștigate ca să ajute săracii și, în special, pe rastafari. Timp de mulți ani de zile, rastafarii și săracii au fost în vizorul autorităților, victimizați, acuzați și arestați.

„Iar acum că vom scăpa de tabuul consumului de marijuana, de profituri nu vor beneficia oamenii din Jamaica. Nu sunt de acord cu această înțelegere de afaceri, dar ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernul nostru care a amânat prea mult timp legalizarea marijuanei. Jamaica ar trebui să conducă această cursă și nici măcar nu participă."

Canabisul a fost introdus în Jamaica în secolul XIX de către muncitorii coloniști emigranți din India. Fenomenul a prins imediat. Drogul a devenit o parte importantă a mișcării Rastafari din 1930. Acum, doar câteva terenuri izolate din zone inaccesibile traficului, sunt folosite pentru cultivarea plantei.

În luna ianuarie, Blaine Dowdle, directorul uneia dintre cele mai mari companii de canabis medicinal din lume, a venit la Kingston să-i comunice guvernului jamaican că dacă ar legaliza marijuana, ar putea câștiga miliarde de dolari pe an din vânzările de iarbă către Canada.

Iarba jamaicană branduită cu imaginea lui Marley ar fi învins orice altă iarbă de pe piață, ar fi ridicat economia țării de la pământ și le-ar fi făcut în sfârșit dreptate rastafarilor hăituiți de poliție.

În orice caz, deși Brendan Kennedy, executiv șef la Privateer Holdings, ne informează că Zidul Berlinului reprezentat de prohibiția canabisului se dărâmă, Jamaica e blocată tot în viteza întâi. Iar dacă economia e pe genunchi, ce alt loc ar mai putea fi salvat atât de frumos de ganja?

„Legalizarea e un pas pozitiv și important pentru o țară a cărei cultură e asociată cu canabisul mai mult decât a oricărei alte țări, spune Steve Rolles. Îngrijorarea mea e că afacerile americane vor prelua controlul așa cum au făcut și în alte domenii ale economiei caraibiene. Politicienii jamaicani trebuie să se asigure că lucrurile vor fi făcute corect, astfel încât să ajute poporul jamaican și să le onoreze moștenirea culturală, și nu s-o exploateze în beneficiul corporațiilor americane."

@narcomania

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre legalizare:
​Paradisul ierbii nu vr​ea legalizare ​Iarba medicinală nu-ți leg​alizează cuiul cel de toate zilele ​De ce e important să se​ legalizeze iarba în UE ​De ce vreți să se legalizeze​ iarba?