Evenimentele cu un puternic impact asupra emoției colective conduc la adoptarea, pe genunchi, a unor acte normative, ce ori se dovedesc greu de aplicat, ori lumea uită de ele după ce emoția se estompează, iar societatea se întoarce la vechile obiceiuri și autoritățile la vechea nepăsare. Iar dacă cei responsabili încep, la mai puțin de o lună de la intrarea în vigoare, să modifice reglementările legale, totul devine o glumă proastă, costisitoare și potențial periculoasă.

Să luăm un exemplu: legea antifumat, adoptată extrem de rapid după tragedia de la Colectiv, deși nu avea legătură directă cu cauzele incendiului soldat cu 64 de victime. Deocamdată, suntem în etapa în care se dau amenzi.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat, en fanfare, că polițiștii locali și alte organe competente au dat 1 043 de avertismente şi 795 de amenzi, un cuantum de 186 900 lei celor care au încălcat Legea 15/2016, cunoscută drept legea antifumat, într-o lună de la intrarea acesteia în vigoare. Ce iei pe mere dai pe pere, însă, pentru că legea duce la vânzări mai mici în localuri și la scăderea consumului de tutun, deci la încasări mai mici la buget. În plus, experiența de până acum îndreptățește suspiciunea că încasările din amenzi vor scădea, fie datorită creșterii conformării la cerințele legii, fie pentru că activitatea de depistare și sancționare va scădea.

Comunicatul, care nu conține statistici cu privire la contravențiile pentru care au fost date sancțiunile, nici nu ne spune dacă au fost amendați patronii de localuri sau cetățeni obișnuiți, vine de la instituția însărcinată cu prevenirea incendiilor. Și ai căror angajați au fost acuzați că n-au făcut ceea ce trebuia pentru a preveni tragedii precum cea de la Colectiv. De aceea merită analizat un pic mai în detaliu: ce ne spune el, dincolo de cifre? Că nu vor mai avea loc accidente similare și că trebuie să avem încredere în autorități? Că aceste amenzi vor compensa scăderile de încasări la buget din acciza pe tutun și din impozitele plătite de restaurante și baruri?

Incendiile cauzate de fumat și țigări reprezentau, anul trecut, 11% din total, potrivit IGSU. Anul acesta, procentul a scăzut la 8%, potrivit aceleiași surse. Ceea ce înseamnă că pentru 90% dintre incendii altele sunt cauzele, care trebuie la rândul lor combătute și/sau prevenite. Având însă în vedere că nici măcar tragedii de proporții nu au fost prevenite până acum, ce anume ne asigură că focalizarea atenției pe respectarea legii antifumat nu va determina o neglijare a prevenirii și combaterii celorlalte cauze, mult mai multe?

Întrebările astea poate-ți par forțate, dar hai să-ți aduc aminte cum a ajuns legea asta să intre în vigoare, după ce zăcuse mai bine de patru ani prin sertarele Parlamentului. Concret, actul legislativ fusese adoptat de Senat pe 8 iunie 2011. După șase zile, proiectul era înregistrat la Camera Deputaților și trimis spre avizare la diverse comisii, iar după încă o săptămână primea acest aviz de la Comisia Juridică.

După care, vreme de patru ani și cinci luni, nu s-a mai întâmplat nimic, până pe 16 noiembrie 2015, la două săptămâni după incendiul din Colectiv. Într-o lună, legea a fost adopată, iar la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an a fost promulgată de președinte și a intrat în vigoare pe 17 martie.

Primele efecte au constat într-o scădere a vânzărilor în localuri. Patronii acestora s-au plâns de o scădere a încasărilor între 10 și 60%. Un prim efect vizibil a fost însă aglomerarea trotuarelor în fața instituțiilor, ceea ce produce doar disconfort și mizerie; dar și în fața cârciumilor - dacă nu-i lași să fumeze înăuntru, vor ieși să bea afară. Ceea ce e ilegal, potrivit legii 61/1991 (art. 2, alin 23), dar oameni cu berea-n mână vezi în fața oricărui butic de cartier, face parte din peisajul cotidian. Acum au ieșit și-n fața cârciumilor.

De fapt, aici e și problema: cum va fi aplicată această lege, pe termen lung? Cât de strict? Oamenii legii se pare că-s prea ocupați să vâneze evazioniste cu broboadă ce vând ștevie și urzici. În părculețele de copii, nisipul e amestecat cu cioburi din sticle de bere și coji de semințe, deși ambele activități cultural-recreative erau deja considerate contravenții. Până și polițiștii locali spun că aplicarea legii este problematică.

La toate acestea se adaugă faptul că legea antifumat este deja în curs de modificare. Adică sutele de parlamentari își vor mai pierde niște zile cu dezbateri, apoi modificările legislative vor trebui „prelucrate" în lungi ședințe pentru agenții de poliție sau pompieri ce lucrează în stradă. Și toate acestea costă bani, din bugetul public.

Privind la ce s-a întâmplat până acum este foarte probabil să asistăm la un nou episod de reglementare haotică, „pompieristică", precum brambureala cu impozitarea bacșișurilor, din vara anului trecut.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre fumat:
5 metode nu foarte sigure să fentezi legea anti-fumat
Întrebarea zilei: Ce ar trebui să se întâmple ca să te lași de fumat?
Declarația săptămânii: A mințit sau nu senatoarea care a spus că legea anti-fumat e cea mai drastică din Europa?