Fotografie de Mihai Găurean, via Colecția dubioasă de fotografii cu dinți a stomatologului meu din București

Când eram prin clasa a cincea, în școala noastră au venit niște oameni care-au ținut o lecție deschisă despre igiena orală. Nu rețin prea bine ce-au bălmăjit ei în alea 45 de minute, că era cam haos pe la noi, dar știu că la sfârșit un tip costumat în Doctor Rabbit a împărțit tuburi cu pastă de dinți. Și ne-am înghesuit cu toții, de parcă se dădeau jucării moca, ceea ce l-a făcut pe-un copil mai hâtru să strige: „Ce, mă, n-ați mai văzut pastă de dinți?". Am râs, ca și cum ar fi fost o glumă.

Numai că, dacă te uiți pe statisticile europene, o să-ți dai seama că nu prea e glumă. În privința igienei orale, România stă jalnic și putem să ne mândrim că suntem țara europeană în care mulți chiar n-au văzut pastă de dinți în viața lor. Cam 20% din populație nu s-a spălat nici măcar o dată pe dinți, iar românul își schimbă periuța doar o dată la doi ani. Asta-n condițiile în care nemții, spre exemplu, își schimbă periuța de dinți o dată la trei luni.

Și nu-i tot, mai e. În medie, un român folosește anual puțin peste un tub cu pastă de dinți, de ăla de 100 de mililitri, și cheltuiește pe el în jur de doi-trei euro. Ceea ce-nseamnă de două ori mai puțin decât dau un cetățean ceh sau unul polonez.

Ca să-nțeleg mai bine cum stau românii cu sănătatea orală, am mers direct la sursă. Am vorbit cu mai mulți medici dentiști, oameni care se confruntă zi de zi cu cazuri ciudate și care sunt la curent cu toate metehnele românilor în privința igienei orale.

Prima chestie pe care am aflat-o este că statisticile alea, care sună atât de rușinos, reflectă fidel realitatea. Chiar suntem un popor care stă prost de tot la capitolul spălatului pe dinți. Dintre românii care au ajuns măcar o dată-n viață la un dentist, majoritatea se spală pe dinți o dată pe zi, de obicei dimineața. Dar sunt și destui care o fac ocazional, când își mai aduc aminte, în timp ce alții, din prea mult exces de zel, s-au dus în cealaltă extremă.

„Din ce-am observat, pacienții se spală pe dinți fie prea rar, fie prea des. Multă lume sare de periajul de seară, care este cel mai important, și se spală doar dimineața. De cealaltă parte, se află persoanele care se mândresc că-și perie dinții de cinci sau șase ori pe zi, fără să știe că lucrul ăsta nu le face deloc bine. Periajul prea des distruge gingiile și duce la retracție. Iar asta înseamnă un început de boală parodontală", îmi spune medicul dentist Ruxandra Cîlțea.

Nu de puține ori, medicii dentiși au dat peste pacienți care s-au prezentat cu afecțiuni grave și-au descoperit, totodată, că oamenii ăia nu se spălaseră nici măcar o dată-n viață pe dinți.

Cât despre ața dentară, care curăță spațiile interdentare și-ndepărtează resturile alea sâcâitoare pe care nu poți să le scoți cu periuța de dinți, foarte puțini români sunt familiari cu ea. „Este foarte rar folosită, undeva la 10-15% din populație, deși este cel mai important lucru din igiena orală", zice și doctorul Bogdan Rizea.

Când vine vorba de măsurile de prevenție, stomatologii spun că o bună parte dintre români, mai ales cei de la oraș, sunt la curent cu ele. Cel puțin cu alea clasice, cum ar fi să nu ai un regim alimentar bazat exclusiv pe ciocolată sau bomboane. Însă asta e doar în teorie, pentru că-n realitate nu se țin de ele. Cei mai mulți nu le respectă, motiv pentru care ajung la medici când dinții le arată cam cum îi avea, să zicem, un țăran din Evul Mediu.

„Majoritatea pacienților nu dau importanță măsurilor preventive, până când dinții încep să arate urât sau nu mai pot mesteca. Aș estima că doar unu la sută din pacienții noi care vin la mine au o igienă bună", spune medicul dentist Florin Dediu.

Cristina Toader spune că românii sunt conștienți că trebuie să-și schimbe periuța o dată la trei luni, știu că dulciurile atacă dinții sau că e recomandat să vină la controale regulate, dar neglijează toate aceste lucruri. Sunt, însă, mai puțin informați despre consecințele pe care fumatul și băuturile acidulate le au asupra dinților.

Odată ajunși la stomatolog, pacienților li se explică riscurile. De regulă, spun că înțeleg situația și că vor proceda întocmai pe viitor. Dar nu se-ntâmplă întotdeauna așa. „Unii se țin, într-adevăr, de cuvânt, dar majoritatea se pierd pe drum", îmi spune Cristina Toader.

Deși, mai ales la oraș, oamenii știu că-i OK să mai faci câte o vizită la dentist, chiar și când nu te doare ceva, puțini sunt cei care chiar fac asta. Cei mai mulți români apar în fața medicului abia în momentul în care „nu se mai poate". Adică atunci când calmantele nu-și mai fac efectul și durerile sunt insuportabile, cariile devin vizibile sau un dinte bolnav cedează de tot.

Bogdan Rizea știe și de ce românii nu prea vin la dentist: „Cei mai mulți invocă o mulțime de motive. Cel mai des întâlnit e frica de dentist, apoi vin motivele financiare, iar în ultimul rând e lipsa timpului".

Vestea proastă e că, dacă nu te prezinți la medicul dentist pentru că n-ai bani, o să ajungi în situația în care afecțiunile se tot adună, iar costurile invervențiilor îți vor monopoliza salariul. Cu alte cuvinte, de dentist tot n-ai cum să scapi, iar dacă te duci târziu, o să fii nevoit să scoți mai mulți bani din buzunar.

Ruxandra Cîlțea explică de ce: „Foarte mulți vin abia când nu se mai poate așa și, de cele mai multe ori, planurile de tratament sunt complexe, foarte scumpe. Și atunci încep compromisurile. Lumea caută rezolvări mai ieftine și cât mai puțin traumatizante, care nu sunt chiar ideale din punct de vedere medical".

În schimb, românii preferă să se trateze singuri, după ureche, în loc să meargă la medic. Când problemele dinților se întețesc, oamenii ajung să apeleze la tratamente de-alea din bătrâni. De la cele clasice, precum veșnicul ceai de mușețel, până la unele ciudățenii extreme pe care nu credeai că mintea umană le poate născoci.

Bogdan Rizea a întâlnit o grămadă de ciudățenii în cariera lui:

Însă nici cu metodele mai ușurele nu e atât de simplu. Să luăm mușețelul, de exemplu. Una dintre cele mai folosite plante pentru ceaiurile despre care românii cred că-i vor scăpa de problemele dentare. Medicul Ruxandra Cîlțea îmi explică cum, deși la prima vedere n-are ce face rău, mușețelul poate acționa pe dos decât te aștepți: „Foarte mulți pacienți se tratează singuri, din auzite, cu ceai de mușețel. Problema e că mușețelul este mediu de cultură pentru bacterii".

Tot la soluții dubioase și operațiuni periculoase efectuate în propria gospodărie apelează și românii care nu merg la stomatolog pentru că le e frică.

Deși au acces la informație și sunt cei mai educați români în privința igienei orale, am aflat că și-n rândul tinerilor sunt destui care par să nu dea doi bani pe dinții lor. Dantura începe să-i intereseze abia în momentul în care realizează că au o carie-n față care arată nasol sau că suferă de afecțiuni severe.

Și tocmai din cauza nepăsării crunte, unii rămân fără dinți de la vârste foarte scăzute. Medicul Bogdan Rizea îmi povestește cum a avut pacienți, de până-n 25 de ani, cu focare de infecție în întreaga dantură, unde a trebuit să facă o grămadă de extracții.

Ruxandra Cîlțea spune că, pentru ea, cazurile în care tinerii suferă de afecțiuni grave sunt cele mai delicate. „Cred că cel mai greu e atunci când trebuie să aplic unor persoane foarte tinere soluții de tratament extreme, pe care, de obicei, le folosesc în cazul pacienților cu vârstă înaintată. De exemplu, protezele totale mobile, cele pe care le scoți noaptea, înainte de culcare. Și toate astea se-ntâmplă doar pentru că au venit prea târziu la medic".

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citește și alte chestii despre români:
De ce bărbaţii români au din ce în ce mai puțini prieteni după 20 de ani
Am pus un ilustrator să deseneze stereotipurile străinilor despre români
Budele din căminele românești sunt o zonă crepusculară a dejecțiilor