Toate chestiile nasoale care ți se întâmplă când te faci praf cu alcool

Părinții tăi aveau dreptate, cel puțin o fărâmă de dreptate, atunci când te-au avertizat în privința consecințelor de a petrece prea mult. Datul din cap pe muzică, băutul excesiv, fumatul de iarbă și tot felul de alte chestii la care ești susceptibil într-o seară de vineri, nu sunt foarte benefice pentru neuronii tăi. Totuși, părinții tăi cred că exagerau un pic: aparent e destul de greu să-ți omori neuronii, deși poți să-i avariezi destul de grav.

Să începem cu alcoolul. Julia Chester, un profesor de neuro-știință comportamentală de la Universitatea Purdue, spune că la fel ca alte substanțe, alcoolul îți schimbă chimia creierului. Nu, nu omoară direct neuronii, dar să te joci cu compoziția chimică a creierului tău nu e cea mai strălucită idee. Câteva pahare din când în când nu e mare brânză pentru un adult sănătos, dar cei care consumă excesiv în mod regulat, își pot degrada neuronii pe termen lung.

„Atunci când schimbi regulat neuro-chimia creierului, proteinele celulelor încep să se schimbe", spune Chester. Imaginează-ți un încărcător pentru telefon. „E compus dintr-o serie de fire care se uzează în timp. Dacă începi să desfaci firele astea, viteza cu care îți poți încărca telefonul încetinește.

La celălalt capăt al spectrului este sindromul Wernicke Korsakoff, în care consumul excesiv de alcool blochează creierul din a absorbi vitamina B1. Această deficiență poate cauza daune permanente, mai ales în regiunile creierului responsabile pentru memorie. Dacă băutul excesiv îți prăjește încărcătorul, analogia pentru sindromul Wernicke Korsakoff e când îți bagi telefonul la încărcat și nu se mai încarcă.

Cercetările au demonstrat că efectele alcoolului asupra creierului sunt mai puternice în adolescență și la tinerii adulți. Chester spune că în perioada adolescenței, creierul tău crește rapid. Apoi, de la 18 la 25 de ani, cortexul prefrontal se maturizează. În perioada asta, creierul tău riscă în mod special o avariere de la shoturi de tequila și multă bere. „Dacă oamenii ar aștepta măcar până la 21 de ani ca să se apuce de băut, creierul ar fi mult mai protejat. De fapt, cred că ar fi cel mai bine pentru toată lumea să nu se apuce de băut decât după 20 de ani", spune ea. (Din păcate, am ratat perioada asta.)

Însă alte droguri sunt și mai nasoale. Deși nu omor nici ele neuronii, „schimbă matricea de activitate a celulelor, iar creierul tău devine dependent de activitatea asta neuronală", spune James Giordano, profesor de neurologie și biochimie de la Georgetown University Medical Centre. În timp, „drogurile pot schimba funcția unui creier, chiar și aspecte ale structurii", adaugă el.

Și iarba are un impact asupra creierului, indiferent de ce ți-a spus fostul tău coleg de facultate. Un joint ocazional sau un bong nu o să-ți omoare neuronii, dar asta nu înseamnă că ai scăpat de efecte secundare. Da, oamenii chiar au receptori canabinoizi, dar atunci când fumezi regulat sau ingerezi marijuana, creierul poate interpreta altfel secreția chimică denumită anandamidă, care ar trebui să se lege cu receptorii ăștia. Plus, un flux constant de THC ar putea reduce sensibilitatea acestor receptori.

Ești destul de OK și dacă vrei să dai din cap toată noaptea, atât timp cât nu sari calul. Ar trebui să fii destul de hardcore ca să-ți omori neuronii, dar, tehnic, se poate. De exemplu, daunele de „lovituri" sau „contralovituri" la creier sunt destul de comune după incidente grave, cum ar fi un accident de mașină sau într-un roller coaster, spune Giordano. „Imaginează-ți o doză plină de lichid, care reprezintă bolta craniană. „Dacă impactul este destul de tare, creierul tău se lovește de partea frontală sau dorsală a craniului și așa ți-o iei.

E imposibil de aflat câți neuroni ar fi afectați, iar gradul de vătămare ar depinde exact de cât de puternic a fost impactul dintre creier și craniu. Totuși, merită de știut că ai nevoie de un impact cu un alt obiect ca să suferi o rană cerebrală traumatică.

Deci, de ce ar mai conta asta? Deoarece creierul diferă de restul corpului când vine vorba de regenerare. „Ca la orice altă rană, neuronii secretă chimicale cu intenția de a se vindeca, dar de asemenea ajung să afecteze celulele și să rezulte în cicatrizare", spune Chester. Dar, spre deosebire de restul corpului, care pur și simplu ar genera celule noi pentru a înlocui pe cele avariate, procesul de vindecare la nivelul creierului e mai complicat.

Cercetările efectuate în ultimul deceniu arată că creierul ar putea produce noi celule, printr-un proces numit neurogeneză. Însă o regenerare celulară totală este limitată. „Dacă observăm creierul unui adult, cu tehnicile disponibile în momentul de față, s-a descoperit că neurogeneza se produce doar în două regiuni (zona sub-granulară a hipocampusului și zona sub-ventriculară din jurul ventriculelor cerebrale) și nicăieri în altă parte. Încă mai există dezbateri dacă, și în ce măsură neurogeneza, produce efecte funcționale", spune Giordano.

Cum rămâne cu restul de materie cenușie? Tot ce poată să facă e să detecteze și să remedieze părți avariate ale celulelor și să formeze noi conexiuni cu alte celule. Iar asta ne mai dă o rază de speranță: creierul tău dispune de „plasticitate" sau capacitatea de a rearanja un pic celulele, dacă e nevoie.

„Descoperim modalitățile incredibile prin care creierul își poate recupera funcțiile după o vătămare. Stimularea creierului prin antrenament cognitiv sau exersarea realității virtuale l-ar putea ajuta să recupereze funcții motorii și cognitive", spune Chester. Giordano adaugă că un exemplu des întâlnit al acestui fenomen este în cazul pacienților care au suferit un atac de cord minor sau moderat, care își pierd vocea inițial, dar o redobândesc în timp.

În plus: ai o grămadă de neuroni, mai bine de o sută de miliarde, deci dacă omori câteva mii nu pare atât de grav, spune Giordano, care adaugă că nu există o modalitate de a ști câți sacrifici într-un moment regretabil. Dar dacă îți faci griji că o să ajungi o legumă până la 60 de ani, stai calm: chiar există măsuri pe care le poți lua pentru remedierea daunelor.

„Regula generală de operare a creierului e că dacă nu-l folosești, se atrofiază", spune Giordano. Dacă înveți noi abilități, mai ales lucruri precum limbi străine, te va forța să folosești mai multe regiuni ale creierului în același timp, ceea ce rezultă în formarea de noi conexiuni. „Mens sana in corpore sano" e valabilă în continuare, spune el.

De asemenea, o glicemie stabilă, un colesterol scăzut și exerciții fizice în mod regulat ajută la sănătatea creierului. Iar ultima chestie e să nu uiți să te odihnești cum trebuie, iar dacă deja ești zombi, mai bine renunți la paharul ăla.