Îmi imaginam că piraţii zilelor noastre sunt o legendă sau au devenit internauţi, până să-i întâlnesc pe piraţii moderni de pe vasul Hawila, acostaţi momentan într-un port din apropierea aeroportului Kastrup din Copenhaga.

Am petrecut o săptămână alături de ei şi am aflat cum e să trăieşti aproape non-stop pe vas şi să fii squatter în port.

Rezidenţii permanenţi pe Hawila sunt un grup de prieteni pasionaţi de navigat, care au venit din Grecia, Italia, Spania, România şi Franţa. Au primit vasul ca donaţie de la o familie suedeză, aproape distrus de cei 75 de ani navigaţi pe Mările Nordului şi Baltică, pe post de transportator de gheaţă şi folosit ocazional pentru scurte anti-croaziere de lux.

Condiţia preluării vasului de către piraţii moderni a fost renovarea şi repunerea lui în funcţiune.

Proiectul reparării vasului a început acum doi ani şi este deschis oricui ştie câte ceva despre navigat şi reparat ambarcaţiuni.

În schimbul unor ore de muncă, voluntarilor li se oferă cazare, mâncare donată, pescuită sau piratată la dumpster diving, croaziere gratuite cu bărcile de salvare şi un loc non-ierarhic printre piraţi.

Vasul e spaţios, dar şi echipajul e destul de numeros. Vreo treizeci de oameni pot găsi locuri de dormit în paturile supraetajate ca la hostel, pe canapele sau în hamace.

Dacă nu te deranjează să n-ai spaţiu de întors în timpul somnului, să te balansezi pe valuri când e furtună şi ocazional să-ţi cadă picături de ploaie pe sacul de dormit de pe partea încă nereparată a acoperişului, e locul potrivit pentru tine.

În unele nopţi, piraţii ceva mai insomniaci se pun pe cântat, aşa c-ar fi bine să poţi adormi pe ritmuri de acordeon sau ukulele.

Se găteşte în bucătăria de pe vas, dotată cu aragaz pe butelie, apă curentă sau care trebuie cărată din port, în butoaie.

Meniul e de obicei vegetarian, iar cei mai buni dintre bucătarii piraţilor gătesc în stil mediteranean. Există echipe de gătit în fiecare zi, aşa că vei găti o dată pe săptămână pentru câteva zeci de oameni, ca voluntar.

Ocazional se merge la pescuit cu barca de salvare în apele din apropierea portului. 'Dezlegarea la peşte' e singura ocazie în care ai parte de meniuri carnivore.

Sunt multe lucruri de învăţat când trăieşti ca un pirat modern: pe lângă navigatul cu pânze şi împletirea nodurilor marinăreşti, pe Hawila poţi să afli cum să-ţi construieşti propria moară de vânt, cum să serigrafiezi, să foloseşti resurse alternative de energie nepoluantă şi alte minunăţii ale DIY-ului.

Tot la ateliere poţi să înveţi de la piraţii mai experimentaţi cum să repari tot ce se găseşte pe un vas vechi, să vopseşti în straturi sau să construieşti staţii de reciclare.

Dacă e un lucru care nu s-a schimbat din vremurile vechilor piraţi, acela e distracţia. Locul e deschis vizitatorilor, dar muzicienii, dansatorii şi acrobaţii sunt de obicei personajele invitate să rămână peste noapte. Hawila e tranzitată de artişti nomazi şi are în fiecare an un pop-up festival de vară, 'Hawila Self-Organized Festival'.

Festivalul adună o comunitate mare de oameni care trăiesc alternativ în Copenhaga şi în împrejurimi, neo-nomazi şi activişti. E un festival internaţional fără pretenţii, care sărbătoreşte stilul de viaţă al pirateriei moderne. Are o puternică tentă anti-consumeristă şi de deep ecology. Atmosfera de festival la Hawila ţi-o poţi cu uşurinţă imagina ca un circ medieval.

Pentru echipaj şi voluntarii Hawilei nu există niciun cost, iar ca să ai beneficiul ăsta trebuie să munceşti vreo şase ore zilnic la repararea vasului. Programul de muncă e flexibil, fără treziri bruşte dis-de-dimineaţă.

Filozofia piraţilor spune că totul în viaţă e gratis dacă depui puţin efort şi reciclezi în draci. Costurile chiriei ancorării vasului şi a utilităţilor din port sunt achitate prin mai multe metode: fundraising, crowdfunding, sau donaţii pentru participarea la evenimentele festivalului. Mobilitatea pe uscat e asigurată de bicicletele recondiţionate la atelierul de pe vas şi e recomandată atunci când o iei razna pentru c-ai stat prea mult pe mare, printre piraţi.

Chiar dacă piraţii moderni nu jefuiesc alte ambarcaţiuni, abordarea unei vieţi lipsite de griji prin organizare proprie şi de revoltă împotriva sistemului ierarhic, nu s-au schimbat. Nici în vremurile noastre piraţii nu cred în proprietatea privată sau permis de rezidenţă pe teritoriul unui stat. Pe Hawila au locuit de-a lungul timpului oameni de diverse naţionalităţi, fără să fie înregistraţi cu un domiciliu anume în Danemarca.

Revoluţia piraţilor presupune şi folosirea resurselor 'nedorite' de societatea capitalistă şi transformarea lor în obiecte funcţionale noi. Reciclarea şi upcycling-ul, anti-risipa de mâncare şi dumpster diving-ul sunt arme din arsenalul piratului modern. Supravieţuirea într-un sistem fără ierarhiile predefinite de societatea tradiţională, fără job-ul clasic de la nouă la cinci sau plata taxelor la stat pe cap de locuitor, se numără printre priorităţile oricărui pirat care se respectă.

Dacă ajungi în aeroportul din Copenhaga, îţi recomand să mergi douăzeci de minute pe jos până la Hawila şi să intri live într-un film cu piraţi.

Pentru că ăştia moderni sunt de găsit şi pe Maps.

Ahoy!

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre cum e să trăiești în Danemarca:
Ghid pentru românii care vor să studieze în Danemarca
Am supraviețuit două luni într-un tipi putrezit din Țara Galilor
Am recoltat verdele danezilor