Nu mai lua antibiotice, dacă te simți bine, doar ca să termini folia

Cineva – poate doctorul, poate maică-ta – ți-a zis probabil că fix ultima pastilă din cutie o să-ți vindece boala. Trebuie să termini tot tratamentul, chiar dacă te simți mai bine, mai ales în cazul antibioticelor. Se presupune că dacă te oprești prea devreme, rămân în corp doar cele mai puternice bacterii și le permiți să se înmulțească, iar data viitoare antibioticele n-o să mai fie atât de eficiente. Sau că o să rămâi vulnerabil la boală. Chestia e că toate astea sunt greșite. Experții știu asta de ceva vreme, conform Stat News.

În loc să termini toată cutia, e mai bine să te oprești când te simțit mai bine. Asta pentru că, cu cât sunt bacteriile expuse mai mult timp la antibiotice, cu atât au mai mari șanse să dezvolte rezistență la ele.

„Nu există niciun motiv să credem că un tratament lung cu antibiotice te va proteja de rezistență", ne-a zis un specialist în boli infecțioase de la Universitatea Uppsala din Suedia, Otto Cars. „De fapt, cu cât e mai lung tratamentul, cu atât sunt mai mari șanse ca bacteriile să dezvolte rezistență."

Cercetătorii care studiază rezistența bacteriilor sunt de acord cu Cars, dar medicii de familie nu sunt convinși încă. Practica de a lua antibiotice pentru o perioadă lungă de timp a apărut în perioada în care intențiile bune erau folosite în locul datelor științifice. „Există puține informații despre lungimea tratamentului în cazul bolilor infecțioase", a zis Arturo Casadevall, șeful departamentului de microbiologie și imunologie la Facultatea de Medicină John Hopkins. „Lungimea tratamentului cu antibiotice e stabilită de obicei după calendar, fără un motiv sau o analiză clară."

Fără un ghid clar de stabilire a tratamentului de care are nevoie un pacient pentru a ucide un anumit tip de bacterie, doctorii recurg la ce cred ei că e mai bine. Și cum sunt majoritatea niște conservatori, tind să prescrie antibiotice chiar dacă nu sunt total siguri că e vorba de o bacterie și nu de un virus. Și apoi le spun pacienților să termine tot tratamentul, ca să fie siguri, a zis Cars. La rândul lor, pacienții au ajuns să se aștepte să primească antibiotice chiar și atunci când acestea nu sunt necesare – ba chiar le cer ei direct doctorului. „Care e tratamentul optim? Dacă un pacient are simptome de penumonie, îl tratezi până dispar simptomele sau încă o zi în plus? Pur și simplu nu există informația asta", a zis Casadevall. „Rămâne la latitudinea doctorilor de familie, care sunt prudenți." Și fiecare doctor are teoriile lui.

În epoca timpurie a antibioticelor, asta nu era o problemă așa de mare. Dozele erau mici, la fel și efectele secundare. Dar astăzi, din cauza creșterii rezistenței la antibiotice, e nevoie de doze puternice și de tratamente combinate pentru tratarea infecțiilor. Iar asta înseamnă frecvent daune colaterale. Acum știm că atunci când iei antibiotice îți distrugi flora intestinală, a zis Casadevall. Iar asta înseamnă o protecție mai mică în fața anumitor bacterii oportuniste cum e Clostridium difficile, care poate cauza diaree. Casadevall a zis că a văzut boli infecțioase care s-au instalat după un tratament lung cu antibiotice și care erau mult mai grave decât boala tratată inițial cu antibiotice. Deci chiar dacă rezistența la antibiotice e prezentată, de obicei, ca o problemă comunitară, poate avea niște efecte foarte pronunțate la anumiți indivizi.

S-ar putea să faci și alte lucruri care grăbesc rezistența la anibiotice. Mulți pacienți au impresia că trebuie să ia un spectru larg de antibiotice ca să ucidă sigur bacteria cu care s-au infectat. Dar, de fapt, cel mai bine ar fi să ia un medicament potrivit pentru boala lor pe un termen cât mai scurt.

Știința încă analizează cum își dezvoltă bacteriile rezistența; există dovezi care sugerează că bacteriile își transmit rezistența și între specii. Încă nu știm care e cea mai bună doză pentru bacteriile care au dezvoltat ceva rezistență. Nu știm decât că, la un moment dat, antibioticele nu vor mai funcționa, tocmai de aceea caută oamenii de știință abordări noi în tratarea bolilor cauzate de bacterii, precum nanotehnologia și ingineria genetică, a zis Cars.

Până la urmă, depinde de doctorii care prescriu antibiotice să facă un pas în direcția potrivită. Ei fac sugestii în baza experienței. Iar pacienții bine informați pot împinge conversația în direcția potrivită. Dacă răcești, așteaptă câteva zile înainte să mrgi la doctor, pentru că s-ar putea ca boala să treacă de la sine. Nu-i cere doctorului antibiotice, dar dacă medicul îți prescrie, asigură-te că limitezi cât mai mult spectrul lor. Și nu te teme să-ți asculți corpul – simptomele indică destul de bine progresul infecției și cel mai bine ar fi, poate, să nu le mai iei după ce te simți bine.

„Și pacienții, și doctorii, trebuie să-și facă partea lor", a zis Cars.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia