Europa îți arată cum promisiunile PSD vor distruge România

Pe parcursul ultimelor cinci luni, guvernarea PSD și ALDE a promis lapte și miere, salarii și pensii mărite, o Românie tradițională, în care oamenii se bucură de minciuni până când va ieși puroiul la suprafață. Asta pentru că previziunile acestui trio foarte neortodox, Dragnea-Tăriceanu-Grindeanu, nu se pupă deloc cu previziunile Comisiei Europene care anticipează primul episod din Apocalipsa după Români.

Nu vreau să te îngrijorezi mai mult decât e cazul, dar dacă te pricepi puțin la economie, o să înțelegi din documentul ăsta cum PSD își face de cap, și ziua, și noaptea, ca hoții. M-am uitat și eu peste previziunile Comisiei făcute după primul trimestru de guvernare PSD-ALDE și ți-am făcut un rezumat, în loc de digestiv.

PSD și ALDE transformă România într-un om gras și bolnav care primește bani doar ca să-și cumpere mâncare și băutură. Omul ăsta nu are orizonturi înalte, el trăiește de pe azi pe mâine, înghite cartofi și bere la PET. Așa că, fără alte perspective și fără educație (pentru că PSD te vrea prost), omul se tot îngrașă. Bani n-are să-și cumpere haine noi, așa că omul nostru, în final, rămâne în fundul gol.

Într-un stil grobian și deloc creativ, așa arată rețeta întregii economii românești.

În anul 2016, consumul intern a atins cel mai ridicat prag înregistrat în ultimii opt ani, adică din anul când a început criza economică. Problema este că investițiile publice au scăzut. Ceea ce înseamnă că ai noștri guvernanți, chiar și cei tehnocrați, au mutat banii de la spitale, școli și autostrăzi ca să mărească pensiile și salariile. Știu, mă bucur pentru popor, dar perspectiva îmi arată că fără investiții, poporul rămâne în fundul gol.

Opera asta a fost desăvârșită de PSD care, anul ăsta, a redus TVA-ul la 19%, a mărit salariul minim pe economie, a eliminat plata CAS și CASS la pensiile până în 2 000 de lei, a mărit pensia minimă garantată și a eliminat și peste o sută de taxe nefiscale. De fapt, in cinci luni, PSD a făcut multe.

Nasol pentru noi e, însă, că treaba asta cu umflarea consumului nu mai ține. Guvernanții ar trebui să dea drumul și la investiții, pentru că poporul o să facă poc! la un moment dat de la atâta pâine mai ieftină.

Dacă în 2016 România a avut o creștere economică de 4,8%, Comisia estimează că, anul acesta, PIB-ul României va crește doar cu 4,3%. Guvernarea PSD se baza pe o creștere economică de 5,5%. Diferența între cele două prognoze este enormă, aproape 9,8 miliarde de lei.

Băncile sunt cele mai fericite, deja au mărit dobânzile la care se împrumută statul român.

Deocamdată, Institutul Național de Statistică, instituție aflată în subordinea Guvernului, afirmă că, pe primul trimestru, din 2017, PIB-ul a crescut cu 1,7% față de ultimul trimestru din 2016, însă suntem în media rezultatelor obținute și de celelalte state ale UE.

Faptul că economia României se bazează pe creșterea consumului are un alt efect negativ. Importăm mai multe bunuri și servicii decât ceea ce exportăm. Cum ar veni: mâncăm din mâncarea străinilor și ne place.

Creșterea economică de 4,8% din 2016 nu a fost folosită pentru ca oamenii să trăiască mai bine, ci i-a păcălit că, dacă au cu două sute de lei mai mult în buzunar, chiar o vor duce mai bine.

Diferența asta dintre importuri și exporturi începe să se adâncească tot mai mult pe fondul creșterii interne.

Degeaba scade șomajul și ajunge la un nivel minim, aproape istoric, de 5,7%. Problema e alta. Că din 2016 a început să scadă și numărul persoanelor angajate și al celor care lucrează pe cont propriu. Mai pe românește, unii, destul de mulți, și-au făcut bagajele și au plecat unde au văzut cu ochii, în Italia și Spania. Alții au ieșit pur și simplu din șomaj și au dispărut din evidența asta sau au ieșit la pensie. Ceea ce, sigur, dă bine pe hârtie.

Rata șomajului a scăzut. A scăzut și forța de muncă. Dar ăștia au mărit salariile din pix, fără să aibă în vedere vreun criteriu de competitivitate, în funcție de domeniul bugetarului. Așa că toate mișcările astea au aruncat în derizoriu proiectul de Lege a Salarizării Unitare.

Deci, Olguța, nu îi mai minți pe oameni că o să le dai salarii mai mari, că în ritmul ăsta nu o să ai de unde.

Reducerea TVA-ului de la 20% la 19% la începutul acestui an și, din 2018, la 18% precum și creșterea inflației de la negativ la 1,1% anul ăsta și la 3% anul viitor vor alimenta dezechilibrele economice, pentru că statul va încasa la buget mai puțini bani, iar puterea de cumpărare va scădea.

Chiar dacă cererea economică se va menține, treaba asta va afecta finanțete statului. Întârzierea sau absența reformelor în educație, sănătate și în administrația publică pentru a susține competitivitatea vor afecta creșterea exporturilor și nivelul nostru de trai.

Nu o să aibă efectul scontat, așa cum a zis PSD, că dacă TVA-ul scade, lumea o să consume mai mult. Ei cred că dacă prețurile or să scadă, noi vom cheltui și mai mult și bugetul va încasa și mai mulți bani. Doar că această teorie nu mai stă în picioare și am explicat mai devreme de ce.

Deficitul bugetar al țării noastre a urcat de la 0,8% din PIB, cât era în anul 2015, la 3% în 2016, și-așa a atins pragul maxim prevăzut în tratatele europene în timpul guvernării tehnocrate. Comisia Europeană atenționează România că deficitul bugetar va sări la 3,5% în anul 2017, deși guvernarea PSD se angajase să rămână undeva în jurul valorii de 2,7%.

Prezent în urmă cu câteva săptămâni la emisiunea aia echilibrată, „Sinteza Zilei", Liviu Dragnea o dădea pe conspirațiuni, că cică ar „exista un plan pentru a decredibiliza guvernul nostru care a fost alimentat cu știri că nu avem bani ca să facem majorări de salarii, de pensii. Totul ca să determine Comisia Europeană să declanșeze procedura pentru deficit excesiv. Ăsta este planul."

Dacă România va depăși pragul de 3%, Comisia Europeană poate inclusiv să suspende plățile din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. Așa cum îți spuneam de ce românii vor rămâne, în continuare, cu WC-ul în curte, singurele sume de bani pe care le-a accesat România în actualul exercițiu bugetar sunt chiar din aceste fonduri. Și am atras doar 160 de milioane de euro, în condițiile în care Comisia Europeană ne-a pus la dispoziție 36 de miliarde de euro. Practic, cineva îți dă, dar tu nu iei că ești prea leneș sau n-ai chef.

Procedura pentru deficit excesiv este una stufoasă, dar odată pusă în mișcare, e bine să încercăm să nu ajungem Grecia în mizerie.

Practic, Comisia Europeană pregătește un raport care evaluează dacă este cazul să lanseze o procedură de deficit excesiv, însă drumul de la notificări la sancțiuni este destul de rapid pentru țările care nu sunt în zona euro. Și se impun sancțiuni în cazul manipulării de statistici, aviz amatorilor care vor dori să reediteze „Noaptea, ca hoții".