De ce românii nu dau doi bani pe educația care salvează planeta

Elevi și studenți din toată Europa protestează pentru mediu săptămânal, de peste șapte luni, din cauza schimbărilor climatice care amenință tot mai mult specia umană. Mișcarea se numește Fridays for Future și a fost inițiată de Greta Thunberg, o fată de 16 ani din Suedia care tocmai a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace.

Adolescenta s-a așezat într-o vineri, la mijlocul anului trecut, pe treptele parlamentului din Stockholm și a refuzat să se ducă la școală, supărată că nimeni nu ia măsuri concrete și imediate pentru a evita fenomenele meteo extreme care se întâmplă deja și în Europa. S-a întors în fiecare săptămână și încet, încet alți tineri din lume au fost inspirați de gestul ei.

Greta a fost invitată la cel mai important summit climatic al anului, unde s-au adunat lideri ai lumii și experți și le-a spus în față să termine cu prostiile și să se gândească la mediu

E drept că România are probleme grave, ieșim în stradă pentru justiție și facem grevă pentru autostrăzi. Dar chiar și așa, există activiști de mediu care ar trebui să ia atitudine. Am încercat să înțeleg de ce n-o fac. Am întrebat câteva ONG-uri importante de mediu despre ignorarea protestelor #FridaysForFuture și lipsa de interes a tinerilor în ce privește schimbările climatice. În fond, degeaba scăpăm de Dragnea, dacă murim sufocați de noxe.

După 29 de săptămâni de tăcere, pe 8 martie, România a ieșit și ea în stradă în cadrul mișcării. La primul Fridays for Future românesc au participat trei studenți. Astăzi se protestează iar, în peste două mii de orașe, din 120 de țări, sub hashtagul #StrikeForFuture. Suntem și noi pe hartă datorită Dianei Negoiță, o studentă la Facultatea de Limbi Străine de la Universitatea București, care s-a decis să nu mai aștepte după alții și să ia atitudine.

Diana a căutat mereu activități în afara facultății. Așa a ajuns într-o tabără de activism cu Greenpeace România, după care și-a dat seama cât rău face consumerismul planetei. Activismul a început în familie: o trage de mânecă pe mama ei să nu gătească cantități mari, să nu cumpere mai mult decât trebuie, sa fie atentă la deșeuri.

Știa de filmulețele motivaționale ale Gretei și rezona cu filosofia ei:

Acum două săptămâni, când s-a întors dintr-o tabără zero waste, din Germania, unde a învățat cum să producă cât mai puțin gunoi, a căutat să afle dacă există Fridays for Future în România. Pe Instagram nimic, pe Facebook la fel, pe Whatsapp lumea se plângea din cauza asta, așa că a decis să facă pionierat.

„Primul pas a fost un event pe Facebook, pe 8 martie, un experiment, să văd cum se face, cum motivezi lumea și cum funcționează procedura pentru adunare publică. Am share-uit, am vorbit cu lume. Au dat going o sută, m-am panicat că o să vină prea mulți, au venit doar trei”, spune Diana.

După asta, a înregistrat „greva” pe site-ul global Fridays for Future. Astfel, România se numără printre cele peste o sută de țări care cer măsuri pentru climă. Speră ca elevii și studenții să răspundă apelului ei.

Ea crede că elevii nu protestează pentru climă fiindcă le lipsesc informații. „Subiectul nu e foarte cunoscut în România. Am auzit toți că nu trebuie să folosim plastic, dar nimeni nu știe de ce. Nu se vorbește despre asta. Când mă adresez tinerilor, mă gândesc să le dau informația. Dacă reușesc să le reprezint interesele, sunt receptivi, dar nu e ceva general acceptat – mai întâi trebuie să fac subiectul ușor de înghițit.”

Greenpeace, unul dintre cele mai mari ONG-uri de mediu din lume, cu o experiență de peste 50 de ani și cu birou activ și în România, sprijină și încurajează tinerii și studenții să iasă la protest sau măcar să povestească de mișcarea Gretei la o oră de dirigenție, să proiecteze un film de mediu.

„Noi am publicat un mic ghid despre ce poți face ca elev, student sau cadru didactic, dacă vrei să organizezi un protest #StrikeForFuture”, spune Alina Aflecailor, campaigner Greenpeace România. Alina ajută tinerii, dar nu se implică în organizarea marșurilor climatice, ca să păstreze independența mișcării. Cei din biroul de la București așteptau de mult un elev român care să preia inițiativa și sperau ca și alte ONG-uri să ducă mai departe mesajul de susținere și de încurajare, ceea ce nu s-a întâmplat.

„Nu există educație ecologică sau interes. Anul ăsta vreau să mă pun la masă cu ligi și asociații de studenți, să găsim un numitor comun, să le stârnesc interesul. Poate ei simt că nu primesc ce trebuie de la ong-uri. O să identific ce nevoi au, de ce dezinteresul este așa de mare”, își propune Alina.

Și Felicia Ienculescu, președinta Greenitiative, un ONG de mediu axat pe educație ecologică, al cărui sediu este o clădire pasivă, crede că sistemul românesc de învățământ nu încurajează educația pe mediu.

Felicia își dedică tot timpul educației ecologice. Cel mai amplu proiect al ei, în parteneriat cu WWF România, ONG de mediu cu numeroase proiecte pentru apărarea naturii, este Școli Verzi. Platforma online a strâns până în prezent 850 de profesori care downloadează de pe site materialele pentru un curs opțional de ecologie. Îl țin elevilor dacă școala este de acord, dar pentru introducerea lui la nivel național e nevoie de aprobarea Ministerul Mediului și Ministerul Educației, care s-au arătat în timpul proiectului complet dezinteresate.

Proiectul a durat doi ani, dar chiar și după ce s-a terminat finanțarea, în 2016, Felicia a continuat să lucreze cu profii din rețea. Anul ăsta, 60 de clase au făcut opționalul de ecologie.

„La început, aveam școli bune în program, dar nu de top. Ni se spunea: «domnul director acceptă doar informatică, matematică, română, limbi străine». Așa am făcut manualul în limba engleză și am agățat destul de multe licee. Avem profesori dedicați. De exemplu, o doamnă face ecologie la dirigenție, la o școală generală din Titan”, spune Felicia.

Ea crede că mișcarea Fridays for Future, adică protestul tinerilor, ne poate salva, întrucât guvernele și ong-urile de mediu nu au dat rezultate semnificative până acum. „Copiii ăștia trag un semnal de alarmă foarte convingător, puternic”, spre deosebire de adulți, care se pierd în problemele de zi cu zi.

Adriana Trocea de la WWF România are o altă ipoteză pentru lipsa românească de interes față de Fridays for Future: protestul a fost promovat ca un chiul și a descurajat elevii. Plus că în România cultura protestului nu e foarte răspândită, mai ales în rândul tinerilor. „Nu e un îndemn la a nu mai merge la școală, ci la implicare”, spune Adriana.

WWF România avertizează anual că prin august, terminăm de utilizat tot ce ne poate da planeta în 12 luni. „Cum zice și Greta, consumăm pe datorie din viitorul generațiilor tinere. Nu e corect. Îmi place discursul ei. Veniți voi din urmă și reparați ce am stricat”, explică Adriana.

De-asta WWF nici nu s-a implicat în mișcarea Fridays for Future: „Sunt mai multe lucruri care se întâmplă și WWF face cât și unde poate. E bine că tot mai mulți luptă pentru natură, fiecare să joace rolul pe care îl are. Ca să ne asigurăm că nu ajunge un singur grup sa ducă tot greul”.

Global Strike for Future se întâmplă în București, la statuile de la Universitate, astăzi, 15 martie, de la 16 la 18. Tineri protestează și în Iași, în Constanța și în Cluj.