De ce ne place să ne băgăm limba în gurile altor oameni

De obicei, saliva altor oameni ni se pare scârboasă: nu ne încântă când oamenii beau cu paiul din paharul nostru și lasă niște salivă în pai, nu ne bucură deloc când cineva ne stropește cu scuipat pe față în timp ce vorbește prea prins și ne ia voma când vedem flegme pe stradă. Dar dacă persoana care a scuipat pe jos e îmbrăcată bine, are o freză mișto și flirtează cu noi toată seara, o lăsăm să ne bage limba-n gură și să-și întindă saliva pe fața noastră toată noaptea.

E dubios cum ne băgăm limbile unii în gurile altora, dacă stai să te gândești. Dar oare suntem niște perverși sau există vreun motiv biologic pentru care ne uităm la alți oameni și ne gândim: „hai să ne combinăm saliva"?

Din păcate, cercetătorii au păreri diferite pe tema asta, ceea ce înseamnă că nu avem încă un răspuns concret. Unii cred că sărutul cu limba e o progresie evoluționară care ne ajută să ne alegem partenerul. Alții menționează culturi în care sărutul cu limba nu doar că lipsește, ci chiar e disprețuit, și sugerează că sărutul cu limba e un comportament învățat care a câștigat popularitate prin media și globalizare.

Dar oamenii obișnuiți care se sărută cu necunoscuți sâmbătă seara în club nu se gândesc prea mult de ce fac chestia asta.

Taji, producător și realizator de filme la VICE, a zis că, inițial, a început să se sărute cu limba ca să intre în competiție cu prietenii lui și să fie cool, pentru că știa că toată lumea face asta. Când am întrebat-o de ce a început să se sărute cu limba, Cheryl, o scriitoare freelance, a răspuns: „Pentru că așa am văzut la TV și pentru că mi se părea că e o dovadă că nu sunt urâtă." Dar Dan, editor VICE, e de părere că „sărutul cu limba e cel mai rapid și intim mod de a te conecta cu cineva."

După ce am vorbit cu colegii noștri, am contactat și doi cercetători – fiecare cu o ipoteză diferită – ca să înțelegem mai bine acest comportament.

„Cred că e intrinsec", a zis antrolopoaga și bioloaga dr. Helen Fisher. „Nu suntem singurele animale de pe planetă care se sărută cu gura deschisă. Și cimpanzeii se sărută; elefanții își introduc trompa în gura deschisă a altui elefant pe care îl curtează; păsările își introduc ciocurile în ciocul altor păsări; alte animale, precum câinii, se ling pe toată fața. Și noi facem asta." Dr. Fisher a zis că și hrănirea dintr-o gură în alta la animale e un proces natural care e posibil să ne fi influențat.

Dar Shelly Volsche, profesoară de antropologie culturală la Universitatea din Nevada, Las Vegas, crede că lucrurile nu sunt atât de simple. „E diferit să hrănești pe cineva din gură și să faci asta într-un context sexual sau romantic – e ca și cum am fi luat un comportament înnăscut care a evoluat dintr-un motiv și l-am cooptat pentru un alt tip de comportament."

Un raport de cercetare din 2015 întocmit de Volsche și o echipă de alți cercetători a descoperit că sărutul romantic sexual – adică sărutul cu limba – e prezent doar în 46 de procente dintre culturi. Înainte de acest studiu, se specula că sărutul cu limba e prezent în aproximativ nouăzeci de procente dintre culturi. Când i-am spus asta doamnei doctor Fisher, mi-a explicat că „acele persoane care nu se sărută cu limba, ciugulesc obrajii partenerului sau îl ling pe față sau își lipesc fețele una de alta. Toate acestea sunt variații ale sărutului cu limba."

Pentru că sărutul cu limba se practică mai ales în țările mari, post-industriale, cum e America, numărul persoanelor care practică sărutul franțuzesc e mai mare decât numărul persoanelor care nu-l practică, a zis Volsche.

În culturile în care nu se practică sărutul cu limba, oamenii reacționează, de obicei, cu dezgust, când aud sau văd acest comportament, a zis Volsche. Și înțeleg chestia asta, chiar dacă am trăit în Occident și am fost bombardată cu imagini cu oameni frumoși care-și iau limba în gură. Sărutul cu limba pare să se opună instinctului biologic care ne protejează de boli și poate tocmai de aceea e atât de dificil să înțelegem de ce facem asta.

Volsche a mai zis că preludiul extins e mai puțin prezent în istoria umană și în societățile tribale contemporane. „Pigmeii Aka, care nu practică sărutul cu limba, vorbesc deschis despre munca de noapte (sexul) și recunosc că le place, dar sunt mai interesați de cantitate decât de calitate."

Unii cercetători cred că sărutul are legătură cu nivelul hormonilor și cu impactul lor asupra partenerilor noștri. Ipoteza e că ar exista testosteron în salivă și că bărbatul ar încerca să introducă saliva în corpul femeii, ca să-i crească dorința de sex, a zis dr. Fisher. Dar asta nu explică sărutul cu limba între femei, de exemplu.

Chiar și dincolo de hormoni, dr. Fisher e convinsă că sărutul cu gura deschisă ne ajută să decidem cu cine vrem o relație. „Primul sărut e un test", a explicat ea.

Deși dr. Fisher e de partea naturii în dezbaterea despre sărutul romantic, ea nu crede că efectele culturii asupra acestui comportament sunt de neglijat. „Creierul uman e flexibil și putem moșteni niște tipare comportamentale de bază pe care cultura le poate sculpta și schimba", a zis ea. „Cred că sărutul cu limba e natural, dar influențat și de cultură."