Schimbările climatice ar putea duce la și mai mulți copii

Schimbările climatice amenință să ne afecteze viețile în toate aspectele. Unele dezastre sunt evidente: creșterea nivelului mării va cauza inundații, seceta va restricționa accesul la apă potabilă, iar furtunile puternice ne vor distruge casele.

Dar mai e și impactul pe care îl vor avea asupra corpurilor noastre. Un studiu nou publicat săptămâna trecută în Environmental Research Letters analizează acest aspect: cum va influența încălzirea globală fertilitatea.

Cercetătorii au ajuns la niște concluzii surprinzătoare și tulburătoare. Au descoperit că încălzirea globală va crește numărul de copii din lume și va scădea nivelul educației, dar asta numai în anumite părți vulnerabile ale planetei. Acest lucru va adânci inegalitățile deja existente între națiunile sărace și cele bogate și cele dintre bărbații și femeile din comunitățile respective.

VICE a vorbit cu doi autori ai studiului, profesorul de economie de la William College, George Casey, și șeful departamentului de cercetări în tranzițiile energetice de la Universitatea Waterloo. Amândoi ne-au explicat cum va influența încălzirea globală numărul de copii pe care îi vor avea oamenii și care ar putea fi consecințele acestui lucru.

VICE: Știrile despre schimbările climatice sunt uneori copleșitoare emoțional. Voi ați ales să analizați cum afectează ele fertilitatea. Ce v-a motivat să studiați tocmai acest lucru?
Gregory Casey: Atât educația, cât și fertilitatea sunt factori economici importanți pe termen lung. Când eram în facultate, mă interesa în special dezvoltarea economică. Pe măsură ce am început să aflu despre schimbările climatice, am înțeles că vor afecta și acești factori importanți.

Juan Moreno-Cruz: Sunt de acord și aș adăuga că nu e vorba doar despre fertilitate, deși acesta e rezultatul final al schimbărilor climatice. E vorba despre educație. Și, din punctul meu de vedere, e vorba și despre feminism și puterea femeilor, care se obține tot prin educație.

Care sunt modurile în care factorii economici afectează fertilitatea? Îmi puteți explica această relație și ceea ce numiți „raportul cantitate/calitate”?
GC: Raportul cantitate/calitate e un termen din jargonul economic. Ideea generală e că știm că toată lumea, inclusiv părinții, au resurse limitate, fie că e vorba de timp sau de bani. Trebuie să ia decizii despre câți copii vor să aibă și cât timp și bani pot investi în educația și sănătatea fiecăruia. Asta e o problemă economică standard. Când beneficiile și costurile se schimbă, părinții sunt nevoiți să-și modifice comportamentul, așadar ajustează atât numărul copiilor, cât și resursele investite.

Din această perspectivă, orice schimbă accesul unui copil la educație va afecta și deciziile care țin de fertilitate. La scară largă înseamnă asta: Trăiești într-o societate în care studiile îți vor aduce un job bine plătit? Asta îi va face pe părinți să aibă mai puțini copii și să-și investească resursele în educație. În caz contrar, părinții își vor folosi resursele în alte scopuri și vor face inclusiv mai mulți copii.

Asta are legătură cu schimbările climatice pentru că, după cum ați scris în studiu, ele vor afecta economia. În unele locuri, se va trece la o economie agricolă, iar asta va scădea valoarea educației. Puteți să îmi spuneți mai multe despre asta?
GC: Premisa generală e că știm că schimbările climatice vor avea un impact imens asupra economiei mai ales în zona ecuatorială. Iar asta e valabil în special pentru agricultură, deoarece aceste sisteme naturale sunt dependente de climat. Când alimentele sunt mai puține pentru că e dificil să le produci într-un sector agricol, prețurile și salariile vor crește, iar oamenii se vor muta din alte sectoare în cel agricol, ca să gestioneze criza de alimente.

Un alt lucru pe care îl știm e că producția agricolă tinde să pună accentul pe educație mai puțin decât alte sectoare. Când schimbările climatice vor crește beneficiile unui job în agricultură, ele vor reduce și beneficiile educației. Raportul cantitate/calitate îi va încuraja pe părinți să investească mai puțin timp și bani în educația fiecărui copil. Vor prefera, în schimb, să facă mai mulți copii.

Juan, poți să-mi explici cum vor afecta schimbările climatice abilitatea unei femei de a munci și locul ei pe piața economică?
JMC: E mai greu de cuantificat, dar chestia e că și femeile vor fi nevoite să ia decizii în funcție de cantitatea de resurse, cum spunea Greg. Ai un venit pe care trebuie să-l împarți între membrii familiei tale. Dacă trăiești într-o societate în care băieții sunt privilegiați față de fete, atunci s-ar putea să ajungi să sacrifici educația fetelor, și nu pe cea a băieților.

Din nou, asta e deocamdată o speculație, dar schimbările climatice vor afecta țările în care regulile culturale îi favorizează pe bărbați și vor influența și mai mult alocarea resurselor.

Dacă analizezi progresele economice din diferite țări timp de mai multe decenii, unul dintre cele mai clare indicii e participarea femeilor pe piața muncii. E evident că acest lucru va fi afectat.

E un aspect foarte important care poate regresa în perioadele proaste. Știm deja că săracii vor fi cei mai afectați de schimbările climatice, dar acum începem să ne gândim la rolul pe care îl joacă și cultura în felul în care încălzirea globală se manifestă pe plan economic.

VICE: Totuși, voi ați cuantificat aceste teorii și le-ați dus dincolo de nivelul de speculație.
GC: Desigur. N-am făcut decât să ne folosim de o serie de teorii și informații foarte cunoscute. În primul rând, s-a scris mult despre relația dintre factorii economici și fertilitate.

Am încercat să cuantificăm matematic decizia pe care părinții vor fi nevoiți s-o ia în privința copiilor. Și am dezvoltat o teorie conform căreia problema principală va fi importanța agriculturii versus sectoarele non-culturale. Apoi am analizat impactul deja existent al schimbărilor climatice și totul sugerează că agricultura va fi afectată negativ cel mai mult.

Ați descoperit, în modelul pe care l-ați creat, că încălzirea globală va afecta fertilitatea diferit în locuri diverse și că asta va depinde de relația comunității cu agricultura.
GC: Absolut. Oamenilor din comunitățile agricole le va fi tot mai greu să producă alimente pe măsură ce schimbările climatice se vor resimți tot mai mult. Asta înseamnă că e nevoie de mai multe persoane în sectorul agricol ca să producă suficientă mâncare pentru susținerea populației. Dar asta va scădea importanța educației și va crește fertilitatea, ceea ce va exacerba efectele negative ale încălzirii globale, mai ales în comunitățile vulnerabile.

JMC: Pe termen scurt, asta înseamnă mai mulți oameni care trebuie hrăniți. În plus, oamenii vor fi mai puțin educați, ceea ce are un efect pe termen lung asupra economiei. Va fi și mai greu să ne recuperăm în urma schimbărilor climatice.

Unul dintre efectele schimbărilor climatice despre care se vorbește mult e migrația. Oamenii vor pleca din locurile natale dacă acestea nu mai sunt ospitaliere. Tindem să considerăm refugiații climatici un dezastru. Dar asta nu înseamnă că imigrația ne poate ajuta să scăpăm de problema cu fertilitatea din anumite regiuni?
GC: Migrația are două aspecte. Este evident rău că încălzirea globală va crea refugiați. Dar tot migrația va scădea întrucâtva consecințele negative ale schimbărilor climatice. Bineînțeles, cel mai bine ar fi fost să nu ajungem totuși în punctul acesta.

În modelul vostru ați folosit o economie ipotetică bazată pe Columbia și ați comparat-o cu una asemănătoare cu cea a Elveției. Ce ați aflat din această comparație?
GC: Scopul nostru a fost să vedem ce efecte va avea încălzirea globală în locații diferite, cu economii diferite. Unul dintre cele mai periculoase lucruri pe care le-am descoperit a fost că cele mai afectate vor fi zonele ecuatoriale, care sunt mai sărace, dar care contribuie totuși mult mai puțin la emisiile globale de carbon. Iar când analizezi locațiile nordice mai bogate, este exact invers.

În unele locuri, schimbările climatice vor îmbunătăți productivitatea agricolă. Cele care vor beneficia de acest lucru sunt exact țările nordice bogate, ceea ce înseamnă că inegalitatea dintre țările sărace și cele bogate va fi exacerbată. Practic, consecințele negative ale încălzirii globale vor pedepsi exact zonele care au contribuit cel mai puțin la problema climatică.

Pe scurt, vor exista zone care nu vor mai avea nevoie de atâtea joburi în agricultură după ce încălzirea globală va începe să aibă efecte. Și nu va fi nevoie ca o parte din populație să renunțe la educație și să lucreze în sectorul agricol. Oamenii vor fi încurajați să meargă în cealaltă direcție, să se concentreze mai mult pe educație și să facă mai puțini copii.
GC: Exact.

JMC: Celălalt exercițiu pe care l-am făcut a fost să mutăm țara. Ce s-ar întâmpla dacă Columbia ar fi în nord? Am păstrat caracteristicile Columbiei ca țară, dar am mutat-o în nord. Și ce s-ar întâmpla dacă mutăm Elveția în sud? Păstrezi o țară cu o economie puternică și îi aplici climatul unei țări tropicale, ca să vezi ce se întâmplă.

Și ce ați descoperit?
GC: Dacă pui Elveția în locul Columbiei, rezultatele sunt foarte asemănătoare cu cele din Columbia. De cele mai multe ori, geografia influențează mai mult impactul schimbărilor decât nivelul dezvoltării economice.

Pare un factor important dacă te gândești la inegalitățile și stereotipurile pe care le avem despre națiunile dezvoltate versus cele mai puțin dezvoltate. Tindem să dăm vina pe o țară cu probleme economice când, de fapt, ele au legătură mai mult cu geografia. Dacă alte țări ar fi în locul lor, ar avea aceleași dificultăți.
GC: E foarte adevărat. Deși sunt motive să credem că venitul poate fi de ajutor în adaptarea la schimbările climatice.

Toate aceste teorii se bazează pe credința că educația nu e atât de importantă pentru o economie agricolă. Dar dacă ne gândim la un viitor în care agricultura se va îmbina cu tehnologia și persoanele care lucrează în agricultură vor avea nevoie de un nivel mai înalt de educație?
JMC: Se poate spune că o țară precum Columbia e mai afectată din cauză că mașinile și tehnologia de acolo sunt mai puțin dezvoltate. Dar dacă ne mutăm în Elveția - care are o tehnologie agricolă mai dezvoltată – efectele sunt prezente și acolo. Să spunem că agricultura va fi dirijată doar de inteligența artificială și n-o să mai fie nevoie de oameni, cum se întâmplă în țările dezvoltate. În acest caz, n-ar fi trebuit ca Elveția să fie afectată. Dar dovezile sugerează că totuși se întâmplă.

GC: Cred că dacă am fi trăit într-o lume în care educația ar fi fost de bază în procesul de producție din agricultură, rezultatul ar fi fost diferit.

Un alt factor pe care l-am menționat în studiu este ajutorul internațional care sprijină dezvoltarea sectorului agricol. Asta îi poate ajuta pe oameni să iasă din acest sector, iar asta va scădea consecințele negative.

Cât potențial simțiți că are modelul ăsta care analizează legături mai puțin evidente între arii diferite cum sunt fertilitatea și economia? Ce alte aspecte credeți că ar trebui analizate din perspectiva schimbărilor climatice?
GC: Primul lucru care îmi vine în minte e sănătatea. Știm că încălzirea globală va avea mult impact asupra diverselor forme de sănătate. Și știm că sănătatea afectează economia și demografia. Așadar, e important să înțelegem efectul schimbărilor climatice asupra sănătății.

JMC: Partea mea preferată din studiul nostru e că am pus o întrebare care nu e pur economică. Iar pentru asta ai nevoie de discipline diferite. Pe măsură ce întrebările devin tot mai avansate, va fi nevoie să le analizeze echipe din mai multe domenii. Cred că s-a accentuat nevoia de asociere a studiilor de antropologie culturală cu cele de economie sau sociologie și economie, în sensul că schimbările climatice ar putea avea un impact mai profund asupra felului în care interacționăm unii cu alții în societate.

O ultimă întrebare, cu privire la ce am spus mai devreme despre faptul că mulți oameni se simt copleșiți emoțional de consecințele schimbărilor climatice. Există loc de optimism în modelul creat de voi? Merită să sperăm sau ar trebui să fim îngroziți?
GC: E o întrebare interesantă. Ne putem gândi la ce ar putea face oamenii în anumite situații, cum spuneam mai devreme despre imigrație. Dar asta nu înseamnă că o să și putem schimba efectele.

Per total, aș zice că rezultatele studiului nostru nu sunt foarte optimiste. Eu unul sunt mai pesimist decât eram înainte să încep să lucrez la studiu.

JMC: Modelul ne-a oferit multe rezultate negative, dar unul dintre efectele pozitive, zic eu, e că oamenii se pricep foarte bine să iasă din încurcături. Știm să ne folosim inteligența ca să rezolvăm probleme. Și facem asta de milenii.

Dacă mă uit la studenții mei și la generațiile tinere, la nivel socio-structural au loc multe inovații. Începem să înțelegem valoarea capitalului social, a relațiilor dintre noi și le apreciem mai mult decât înainte. Schimbările climatice ar putea direcționa societatea spre un mod mai cooperant de a rezolva problemele, pentru că vom fi nevoiți să acceptăm că toți ne confruntăm cu aceeași problemă.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.