Ray Tomlinson – bărbatul care a inventat e-mail-ul și semnul „@" și a jucat un rol important în crearea internetului – a murit luni. Liderii tehnologici i-au plâns dispariția și i-au lăudat contribuțiile la dezvoltarea internetului pe Twitter (un mod potrivit de a-l elogia pe tăticul internetului, evident). A fost numit „pionier legendar" și „erou al epocii moderne".

Thank you, Ray Tomlinson, for inventing email and putting the @ sign on the map. — Gmail (@gmail)March 6, 2016

E clar că omul merită elogii: e-mailul e una dintre cele mai populare aplicații din mediul online, cu peste 1,5 miliarde de utilizatori. Fără el, internetul n-ar fi ce este astăzi.

Dar poate că ăsta nu e un lucru chiar atât de bun.

Cu toate schimbările pozitive pe care le-a adus, revoluția digitală a făcut și mult rău. Companiile gen Google, Amazon și Facebook au distrus mii de job-uri din clasa de mijloc și au contribuit la inegalitățile sociale și economice pe tot globul. Au ridicat probleme grave în legătură cu supravegherea maselor și dreptul la intimitate. Și ne-au făcut mai nefericiți, mai singuri și mai invidioși ca niciodată.

Bineînțeles, e drăguț să comanzi o carte de pe Amazon și să-ți vină la ușă mâine ; și da, e mișto mema asta de pe Instagramul lui FuckJerry ; și, într-adevăr, e grozav că putem ține legătura cu prietenii pe Facebook, Twitter și Instagram și așa mai departe. Dar, așa cum spune și Andrew Keen, cel mai mare critic al internetului și autorul cărții The Internet is Not the Answer (Nu internetul e soluția) „dezavantajele internetului sunt mai numeroase decât avantajele lui. "

Dacă, la fel ca mine, nu-l crezi și te-ai săturat să auzi cum distruge internetul lumea în care trăim, continuă să citești. Am adunat toate dovezile care m-au făcut să mă răzgândesc.

Companii precum Google, Facebook, Amazon și Apple valorează miliarde de dolari. Fondatorii lor sunt printre cei mai bogați indivizi de pe glob. Co-fondatorii Google, de exemplu, au strâns fiecare averi de câte 23 de miliarde de lire, după cum a raportat BBC. Dar nu-și împart averile cu nimeni. Ba chiar se îmbogățesc încontinuu, în timp ce restul lumii sărăcește – pentru că joburile sunt mai puține ca niciodată.

Când Jeff Bezos (care are o avere de 35 de miliarde de lire), a lansat Amazonul, pe la jumătatea anilor '90, în America existau aproximativ patru mii de librării. „Două decenii mai târziu", notează Keen, „numărul lor s-a redus la jumătate, ceea ce a avut ca rezultat dispariția a câteva mii de joburi ". Amazonul a eliminat 27 000 de joburi numai în 2012. Acum că Amazonul s-a extins și vinde mai multe produse pe lângă cărți, a scăzut numărul joburilor din toate domeniile – de la haine și electronice și jucării până la accesorii de grădină și bijuterii.

În 2014, Google, evaluat la peste 280 de miliarde de lire, a angajat doar 46 000 de persoane. Compară chestia asta cu compania General Motors, în valoare de 38 de miliarde de lire, care a angajat în același an peste 200 000 de persoane. Când Instagramul a fost cumpărat cu un miliard de dolari în 2012, doar 13 persoane lucrau pentru companie. În schimb, compania Kodak avea 145 000 de angajați în 1989, când era în punctul culminant al succesului.

Deși nici cele 46 000 de mii de joburi de la Google, cele 101 000 de joburi de la Apple și cele 13 000 de la Facebook nu sunt de lepădat, numărul lor e mult prea mic în comparație cu profiturile pe care le câștigă aceste companii.

Și nu toată lumea poate să lucreze pentru o companie tehnologică importantă. „Tehnologia nu creează joburi decât pentru persoanele cu studii și aptitudini în domeniu", a scris Keen. În timpul ăsta, clasele muncitoare sunt tot mai afectate de sărăcie.

Cei 1,4 miliarde de utilizatori de Facebook activi petrec aproximativ douăzeci de procente din tot timpul lor pe rețelele sociale. Facebook se prezintă drept o companie care ne unește și ne face mai fericiți, dar, de fapt, face opusul.

Un studiu din 2013 al Universității din Michigan a descoperit că Facebook își face utilizatorii mai nefericiți și mai invidioși pe alții. Într-un sondaj național american, doar 5 procente dintre respondenți au zis că au încredere în politica de confidențialitate a Facebook-ului. Un al treilea studiu, al universității berlineze Humboldt, a descoperit că Facebook „le afectează negativ viețile la peste treizeci de procente din utilizatori, pe care îi face mai nesociali, mai triști sau mai frustrați".

În mod ciudat, cu cât suntem mai nefericiți, cu atât suntem mai obsedați de noi înșine. Un studiu din Psychology Today din 2010 a descoperit că procentajul studenților cu trăsături narcisiste de personalitate s-a dublat din anii '80 încoace și a ajuns la treizeci de procente în ultimii ani. Fenomenul se datorează în principal culturii selfie-ului – o cultură în care postăm constant imagini cu noi pe Instagram, așteptând confirmări de la necunoscuți. După cum notează Keen, „jumătate din toate fotografiile postate pe Instagram în Marea Britanie de tinerii cu vârste între 14 și 21 de ani sunt selfie-uri, iar mulți dintre acești utilizatori folosesc acest mediu pentru a-și întări identitatea".

Instagram, Facebook și Google nu câștigă atâția bani datorită software-ului lor, ci datorită informațiilor pe care noi li le oferim. De fiecare dată când postăm o fotografie, dăm like la o pagină sau scriem un status, lucrăm gratis pentru companiile care reduc numărul joburilor din toată lumea și care ne fac să fim triști și narcisiști. Ai văzut cum îți apar în newsfeed reclame la companii de zbor după ce ai căutat pe Google bilete ieftine pentru Tailanda? Companiile tehnologice vând informațiile noastre altor companii, care ne pot identifica cu ușurință ca să ne bombardeze cu reclame.

Dar asta nu e chiar atât de rău. Reclamele astea, chiar dacă sunt un pic sinistre, sunt inofensive. Cea mai îngrozitoare e munca efectuată de companiile de supraveghere precum Palantir, care cern cantități enorme de informații și le ambalează personalizat pentru fiecare client. Știu totul, absolut totul despre viețile noastre.

Lista de patroni ai companiei Palantir include CIA-ul, FBI-ul, Armata, Marina, Forțele Aviatice și Ministerul American al Apărării. Un analist al libertăților civile le-a descris tehnologia ca pe „un precursor al unui coșmar totalitar care monitorizează activitățile americanilor nevinovați la scară industrială".

Nașpa.

Da, rețelele sociale precum Facebook își fac utilizatorii mai triști, singuri, invidioși și narcisiști. Dar îi și conectează într-un mod care era imposibil înainte de era digitală.

Da, site-urile precum Amazon elimină joburi pe bandă rulantă. Dar ne vând toate felurile de chestii foarte ieftin, ceea ce e mișto.

Iar firmele de supraveghere precum Palantir sunt înfricoșătoare, dar au contribuit la descoperirea unor rețele de terorism din Siria, Afganistan și Pakistan.

Nu-ți cer să-ți ștergi Instagramul, Facebook-ul și Twitter-ul sau să-ți spargi telefonul într-un milion de bucăți. Dar e important să decidem ce impact vrem să aibă internetul asupra economiilor, asupra intimității și asupra vieților noastre. Cum noi suntem persoanele care le dau acestor companii putere de câte ori dăm click, căutăm, scrolăm sau postăm, ar trebui să fie decizia noastră.

@drewjschwartz

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre internet pe VICE:
Întrebarea Zilei: Ne face Facebook narcisişti?
Ce se întâmplă când bătrânii intră pe internet
O femeie te învaţă cum să agăţi tipe pe internet