Ce ai pierdut aseară la protestul în care jandarmii au intrat cu caii printre oameni

Numai dacă vedeai cum s-au purtat discuțiile săptămâna trecută în comisie, la Parlament, pe legile justiției, cu „mi se pare” și „eu cred”, fără argumentații solide, și tot îți venea să ieși în stradă. Ca să nu mai zic de Codul Fiscal, ale cărui modificări ne afectează pe toți, de la angajați sau freelanceri la antreprenori. Cert e că aseară oamenii erau tare supărați la miting și pe bună dreptate. Zicea cineva că „e un punct critic, o să ne ia 20 de ani să reparăm ce au făcut ăștia în câteva luni”. Sună a Brucan, da’ nu-i dai dreptate?

Ne-am adunat în Piața Victoriei în jur de șase seara. M-am tot uitat după sindicaliști, m-așteptam să-i văd organizați pe grupuri distincte, cu veste, șepcuțe și bannere. Săptămâna trecută, au anunțat că vin Blocul Național Sindical și Cartel Alfa, ba chiar erau trecuți ca organizatori dar, zice Bogdan Hossu azi, a fost prea din scurt să se organizeze ca lumea. Prezența lor în piață ar fi fost un semnal puternic de solidaritate, care-ar fi arătat că-n bula asta suntem toți; au reușit, ne-au unit. Însă, sindicaliștii n-au venit așa cum promiseseră. Poate data viitoare.

Au fost însă mulți oameni pe care nu-i prea vezi de obicei pe la protestele #rezist. Estimările arată c-au fost undeva la 25 000, doar în București, ceea ce înseamnă că aseară au avut loc cele mai ample proteste ale toamnei lui 2017. Bine, Antena 3 dădea, pe site, că-s 10 000 de oameni, dar îți spun că n-a fost așa.

De la Victoriei s-a plecat spre Parlament. Treaba a fost cam fragmentată, s-au mai pierdut grupuri pe parcurs, unii au rămas la Victoriei, alții la Universitate. S-au gândit jandarmii să delimiteze culoarul cu cai, care au fost foarte aproape sau chiar printre protestatari. Poliția călare a intrat printre oameni, ceea ce nu-i chiar plăcut, mai ales când ai copii mici cu tine. Astăzi, Jandarmeria a explicat prezența (intimidantă a) cailor la un protest cât se poate de pașnic: „scopul cailor prezenţi în dispozitiv duminică seară a fost de a orienta masa de manifestanţi pe un singur sens de circulaţie”. Cu toate astea, caii s-au speriat și s-au agitat, oamenii s-au speriat, s-au enervat și au început să țipe la jandarmi să-și ia caii și să se ducă. S-au dus printre huiduieli și protestatarii au intrat și pe al doilea sens de mers.

Pe Magheru, coloana se fragmentase bine și eram destul de răsfirați. La un moment dat, i-am văzut pe jandarmi cum aleargă agitați, m-am luat după ei, dar nu făceau decât să se îndrepte spre mașini. N-am văzut vreun incident major (sau poate am eu alte repere în privința lui major, de la alte proteste cu gaz lacrimogen și bulane).

La Parlament iar s-au spart lucrurile, nimeni nu prea știa încotro să o ia și Casa Poporului e mare, târgul de Crăciun al lui Firea e acolo, bradul ăla care probabil costă cât o secție de spital tot acolo. La Parlament, niște băieți au luat un tomberon și au început să bată în timp ce strigau „Dragnea e cu noi!”. Se strigă „Anticipate!”, pe lângă tot felul de urări de bine către Dragnea, Iordache și deja tradiționalele la adresa PSD-ului. Casa Poporului, mare, goală și în ceață, te privea cam cu aceeași sfidare cu care te tratează guvernanții.

Unii oameni spuneau să mergem la intrarea de la Senat, alții la Ministerul Justiției, alții la CCR, așa că multă lume s-a dus la metrou. Ne-am oprit până la urmă pe latura de la Izvor, unde s-au aprins și luminițele de Crăciun. Telefoanele am vrut să zic, cine le-a dat protestatarilor bani de telefoane? Am încercat să-l ignor pe Mălin Bot, acest erou al luptei, care ba ținea discursuri la Victoriei, ba era în fruntea coloanei, ba își lua porția de atenție la Parlament. Mai discret a fost Dacian Cioloș, care a venit să facă ce fac oamenii când vin la protest: protestează.

În stradă, am auzit mulți oameni ajunși la capătul nervilor, care vorbeau de emigrare, de măsuri radicale, totul pe „nu mai suport”, cu furie și fără prea mare speranță. Nu știi niciodată când ți se schimbă taxele, câtă încredere să mai ai în sistemul de justiție, dacă ai noroc să scapi din spital sau după ce manual unic va învăța copilul la școală. Probabil că ne așteaptă o iarnă lungă de proteste. Agitație mare și treabă multă în statul paralel.