Cine are de câștigat dacă Iohannis face referendumul pe justiție

Tot internetul a râs de Iohannis după ce a spus că e „aproape“ hotărât să declanșeze referendumul pe Justiție. Eu chiar sunt hotărât să-ți explic de ce ezită președintele, deși pare că toate avantajele sunt de partea sa. Referendumul poate fi trambulina pentru al doilea mandat la Cotroceni, dar, în același timp, poate fi și un glonț pe care Iohannis și-l trage în picior. Nu în gât.

Referendumul nu e neapărat despre Justiție, ci despre lupta politică pentru europarlamentare și prezidențiale. De altfel, dacă va avea loc, va fi organizat concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai. Există trei mari tabere politice implicate: Iohannis – PNL, Cioloș - USR-PLUS și Liviu Dragnea - PSD.

Dacă Iohannis va declanșa referendumul, automat va întări Alianța USR-PLUS, care a strâns sute de mii de semnături pentru campania „Fără penali în funcții publice“. Juridic vorbind, campania USR și referendumul lui Iohannis sunt două chestii distincte: USR vrea modificarea Constituției, în timp ce Iohannis „cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național“, după cum scrie în Constituție.

Politic vorbind, Alianța USR-PLUS va fi marele câștigător al referendumului, pentru că mesajul anti-corupție e asociat în primul rând cu cele două partide, nu cu PNL, care încă plătește pentru alianța și blaturile cu PSD.

Mecanismul e simplu: un referendum pentru Justiție ar trebuie să mobilizeze electoratul de dreapta, care de obicei e mofturos, dar odată ajuns la urne, acest electorat va pune ștampila pe USR și PLUS. O prezență mai mare la vot înseamnă un scor mai mare pentru Alianța 2020, care s-ar putea apropia de PNL – sau chiar ar putea depăși partidul condus de Orban.

Numai că lui Iohannis nu-i convine ce-ai citit mai sus. Președintele își dorește un PNL puternic și o Alianță 2020 mai slabă. De ce? Așa ar fi sigur că va fi singurul candidat al dreptei la prezidențiale. Invers, cu un PNL care scoate la europarlamentare un scor mai slab decât USR-PLUS, Cioloș ar intra automat în cursa pentru Cotroceni, deci probleme pentru Iohannis.

Dacă Iohannis nu declanșează referendumul, USR și PLUS vor profita de ezitarea președintelui și vor miza cu atât mai mult pe mesajul anti-corupție în campania electorală pentru Bruxelles, astfel încât nucleul dur al votanților care susțin statul de drept se va distanța de Iohannis și va trece lângă Cioloș. Pe scurt, dacă Iohannis nu face referendum, USR și PLUS vor spune:

„Noi suntem singurii care ne batem pentru Justiție, deci îl susținem pe Cioloș la prezidențiale, nu pe Iohannis.”

E fix scenariul pe care actualul președinte vrea să-l evite.

Problema lui Iohannis nu e doar Cioloș, ci și prezența la vot. Ca referendumul să treacă, e nevoie de o prezență de 30%. Dacă te uiți la cele trei rânduri de alegeri europarlamentare care au avut loc în România (2007, 2009 și 2014), prezența a fost puțin peste 30%, în condițiile în care toate partidele au avut interesul să-și mobilizeze oamenii la vot. PSD, partidul cel mai disciplinat, va fi într-o situație ingrată: pe de o parte trebuie să scoată electoratul fidel la europarlamentare, ca Dragnea să arate că nu a dus partidul atât de jos, dar de cealaltă parte nu trebuie să pună umărul la cvorumul de prezență care ar valida referendumul lui Iohannis.

Există și varianta ca PSD să-și instruiască alegătorii să pună ștampila numai pe lista pentru Bruxelles, fără să se atingă de buletinul de vot pentru referendum. Dar e o mișcare riscantă, mai ales pentru votanții PSD.

O să spui că e primul vot anti-Dragnea, prima șansă ca sloganul „Muie PSD“, pe care l-ai strigat în stradă, să se transforme în vot. Îți amintesc totuși că au mai fost surprize. Chiar în toamnă, la referendumul anti-gay, prezența a fost puțin peste 20%, în condițiile în care PSD, PNL, PMP, popii și fanaticii naționaliști au încercat să scoată lumea la vot. Sigur, e un alt subiect acum, dar pragul de 30% nu e tocmai comod, mai ales că tema Justiției nu e chiar așa prizată. Sau ai uitat că șpaga face parte din ființa românilor? Nici în 2012 nu s-a întrunit cvorumul de prezență (care atunci era de 50%), deși ura față de Băsescu era la cote maxime, iar PSD și PNL hăituiau și mituiau oamenii să iasă la urne (vezi dosarul Referendumul și condamnarea lui Dragnea).

Cel mai bun scenariu posibil pentru Iohannis: declanșează referendumul, prezența la vot va fi de peste 40%, răspunsul pro-justiție va fi într-o proporție covârșitoare, PNL surclasează Alianța 2020 la alegerile europarlamentare. Discuția despre candidatul dreptei la prezidențiale e încheiată, iar electoratul pro-Iohannis e încălzit pentru alegerile din toamnă. PSD e spulberat.

Un scenariu bunicel pentru Iohannis: declanșează referendumul, prezența la vot e puțin peste 30%, mai mult de jumătate dintre cei prezenți la vot sunt de partea justiției, dar Alianța USR-PLUS scoate un scor apropiat de cel al PNL. Urmează o negociere dură între Iohannis și Cioloș pentru postul de candidat unic al dreptei la prezidențiale, dar tot actualul președinte pornește favorit, pentru că datorită lui a ajuns Cioloș premier. PSD se clatină.

Scenariul rău pentru Iohannis și bun pentru Cioloș: trece referendumul, dar Alianța USR-PLUS scoate un scor mai bun decât PNL la euroalegeri. Cioloș se va proclama prezidențiabilul dreptei și va începe măcelul între taberele Iohannis-PNL și Cioloș-Alianța 2020. PSD trece la popcorn.

Cel mai rău scenariu posibil pentru Iohannis, dar perfect pentru PSD: Nu se întrunește cvorumul de 30% la referendum, iar PSD câștigă alegerile europarlamentare, profitând de prezența mică la vot. Liviu Dragnea va marșa pe faptul că PSD are, totuși, cea mai mare legitimitate politică în urma scrutinului, iar Guvernul va adopta imediat amnistia și grațierea prin ordonanță de urgență. Protestele devin inutile, Dragnea scapă de pușcărie, România se prăbușește.