​Șapte proiecte care depășesc limitele biologiei

Din punct de vedere biologic, antropocenul a fost remarcabil. Timp de milenii întregi, oamenii au modificat planeta și au făcut loc pentru orașe și agricultură, au vânat animalele până la extincție și au introdus specii invazive în ecosisteme vulnerabile. Am schimbat climatul globului și am contribuit la rezistența virușilor la antibiotice.

Până de curând, oamenii de știință au ignorat activ această relație defectuoasă între om și natură. Domeniul biotehnologiei, în special, se bazează pe o abordare reducționistă a complexității ecosistemelor și al controlului mediul înconjurător. Dar perspectivele s-au mai schimbat și acum se lucrează mai mult cu natura și tendințele ei. La o conferință recentă de biotehnologie, afaceristul Steve Jurvetson a explicat cum „ne îndepărtăm de o lume manufacturizată, controlată, sculptată și arhitecturizată, în care lucrurile se comportă cum vrem noi, și ne apropiem de un viitor organic, în care artefactele fizice cresc după bunul lor plac."

Astăzi, designerii și bioinginerii explorează conexiunile complicate dintre biologie, tehnologie și politică, își imaginează noi forme de viață și noi moduri de a interacționa cu mediul nostru tehno-natural. Unele dintre aceste designuri există doar în science-fiction sau galerii de artă, altele ca experimente sau prototipuri în laborator, iar altele sunt în diverse stadii de dezvoltare.

MICȘORAREA FIINȚEI UMANE

Oare o să încetăm să mai remodelăm natura sau oare se vor remodela oamenii pentru Antropocen? Proiectul Incredibilul om care se micșorează explorează implicațiile unei posibile scăderi în înălțime a omului cu douăzeci de centimetri. Dacă ar fi mai mici, oamenii ar ocupa mai puțin spațiu și ar avea nevoie de mai puține resurse, ceea ce ar fi benefic pentru mediul înconjurător. Filosofii S. Matthew Liao, Anders Sandberg și Rebecca Roache, care au scris în jurnalul de etică în 2012, au oferit un țel mai modest pentru ingineria umană ca reacție la schimbările climatice. Reducerea înălțimii medii cu doar 15-20 de centimetri ar scădea cu 15 până la 18 procente rata metabolică a ființelor umane și ar scădea drastic consumul alimentar. O astfel de micșorare s-ar putea obține prin pre-implantare genetică și filtrarea embrionilor cu gena staturii mici, tratamente hormonale în copilărie și medicamente care ar putea fi administrate în timpul sarcinii pentru a reduce greutatea la naștere.

DESIGN PENTRU A ȘASEA EXTINCȚIE

O preocupare majoră a Antropocenului a fost conservarea ecosistemelor pe care le-am distrus, dar uneori e nevoie și de intervenții pentru conservare. Salvarea naturii ar putea necesita remodelarea ei. În cartea Designing for the Sixth Extinction, artista Daisy Ginsberg a propus dezvoltarea unei serii de specii interdependente care să îndeplinească sarcinile organismelor dispărute și să reacționeze la problemele intervenției umane. Printre aceste specii se numără un melc mutant care neutralizează nivelul de acid din sol cauzat de poluare și un biofilm pe frunzele copacilor care decontamineze aerul.

CORUL MIDIILOR

Senzorii plasați în case prin orașe colectează de mulți ani informații despre comportamentul nostru, dar acum oamenii de știință încep să se bazeze pe senzori naturali care să ne informeze despre factori precum poluarea și calitatea aerului. Corul de midii al Nataliei Jeremijenko folosește inteligența naturală a midiilor pentru a măsura calitatea apei. A atașat pe o parte din cochiliile midiilor un magnet și pe cealaltă parte un senzor care detectează fluctuațiile câmpului magnetic. Când midiile se deschid și se închid ca reacție la condițiile de mediu, magneții trimit un semnal unui computer care cântă atunci când se deschid midiile. Acestea se închid când detectează o toxină precum zincul sau plumbul și rămân deschise cât timp apa e bună de băut. Jeremijenko spune că are mai mare încredere în scoici decât în aparatele de analiză a apei. „Scoicile nu fac greșeli, pentru că viața lor depinde de asta."

OPENBIOME

Și medicina vrea să treacă de la reducționism și control la o abordare mai ecologică. În ultimii doi ani, ecosistemul microbial din corpul uman a transformat caca într-un medicament minune. OpenBiome e o bancă de excremente care colectează scaune pentru transplante de fecale. Microbiomul intestinului găzduiește trilioane de bacterii esențiale pentru digestia și imunitatea noastră.

Antibioticele devastează acest ecosistem necesar și permit instalarea unei singure specii – cum ar fi Clostridium difficile, o infecție foarte frecventă care cauzează o diaree îngrozitoare. Transplantul de fecale bogate în microbi de la o persoană sănătoasă în intestinul cuiva care suferă de această problemă are o rată de vindecare de 90 de procente, un succes fără precedent în tehnologia medicală.

CARTEA DE GĂTIT A METEOROLOGULUI

În New Weatherman's Cookbook, artistul David Benqué oferă o serie de designuri care utilizează biologia sintetică pentru a stopa industriile nocive pentru mediu. The New Weathermen, un grup fictiv de ingineri geneticieni înființat de Benqué, speră să obțină o ordine mondială simbiotică, cu ajutorul dispozitivelor biotehnologice. Într-un proiect numit #PalmOPS, The New Weatherman propune să stopeze industria uleiului de palmier, care a distrus păduri ecuatoriale pentru plantații, printr-o campanie de guerilla spraying. Scopul e să injecteze în palmieri inhibitori lipazici, care împiedică trupul uman să digere uleiul, astfel încât să le fie greață tuturor celor care consumă uleiul.

REÎNVIEREA MAMUTULUI

Geneticianul George Church a anunțat recent că oamenii de știință din laboratorul lui au combinat ADN-ul celulelor de elefant cu gene de la mamutul blănos, care a dispărut acum patru mii de ani. Mai e mult timp până când tehnologia să se poată lăuda că a reînviat mamutul – adică un elefant mai masiv, mai mare și mai rezistent la frig. Dar efortul de a repara răul făcut de strămoșii noștri e un proiect fascinant al Antropocenului, care îmbină conservarea cu tehnologia. Totuși, ideea că ne putem repara greșelile ecologice prin design biologic îi îngrijorează pe unii conservaționiști care se tem că vom face și intervenții care să amenințe diverse specii și ecosisteme.

ȚÂNȚARII OXITEC

Oxitec e o companie britanică de biotehnologie care, în ultimii câțiva ani, a eliberat milioane de țânțari modificați genetic în America Centrală și de Sud. Când țânțarii modificați, care sunt toți masculi, se împerechează cu femelele sălbatice, produc niște progenituri care mor înainte să ajungă la maturitate, ceea ce contribuie la scăderea populației de insecte din zonă. Eforturile de a eradica țânțarii pentru a limita răspândirea bolilor transportate de insecte, fie prin eliberarea de masculi sterilizați prin iradiere sau inginerie genetică, fie prin insecticide chimice precum DDT, sunt un exemplu important de biologie din Antropocen. După cum a menționat Alexandra Daisy Ginsberg, în cazul țânțarilor Oxitec și al biologiei sintetice în general, programele scrise în designul nostru sunt chiar viața și moartea.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai multe despre biologie:
Peștișorii guppy nu sunt singurele creaturi acvatice cu ritualuri sexuale îngrozitoare 150 de lucruri de care se tem cei mai deştepţi oameni din lume Întrebarea zilei - Evoluţionismul, această verigă lipsă