Conf. Dr. Elena Copaciu: Spitalul Universitar are doi epidemiologi. Problema a fost pe de o parte cu spitalele care nu au epidemiolog și, în cele care au epidemiolog, cu autoritatea acestuia. Vedeți raportul Ministerului Sănătății din decembrie 2015 cu infecții nosocomiale, unde au scris că epidemiologii fac recomandări pe care managerii de spital nu le pot aplica din rațiuni economice sau le ignoră, pentru că au tăiat din fondurile de achiziții până au ajuns să taie și dezinfectanții.
În august 2013, a venit doctorul epidemiolog la mine în serviciul de reanimare, să mă întrebe ce ne facem, că la serviciul economic tăiaseră tot ce au cerut ei pentru luna august. Este de neimaginat să lași cel mai mare spital din țară fără dezinfectanți în luna august. Nu a existat o negociere sau o dezbatere pe tema asta, a fost tăiat și gata. Noi aveam deja o finanțare pe ATI, dar nu pentru dezinfectanți. Am rugat însă finanțatorii să înțeleagă situația și să ne lase să cumpărăm dezinfectanți. Și am luat, dar doar pentru Reanimare.
Nu știu, dar noțiunea este „de a te descurca". Adică asistentele șefe vorbesc, se împrumută cu dezinfectanți și data viitoare când vine comanda secției respective, eventual își regrelează împrumuturile astea între ele. Ori nu așa trebuie să funcționeze lucrurile astea.
Ce poate face epidemiologul când managerul de spital refuză cumăpărarea dezinfectanților?Citește și: Am vorbit cu o doctoriță din Vaslui care își injectează adrenalină ca să salveze vieți
Nimic. Epidemiologul este ierarhic subordonat managerului. Mai există o autoritate, Direcția de Sănătate Publică (DSP), dar de regulă, când vine în control, apar tot felul de substanțe care până atunci nu erau, e curat, e frumos, miroase bine. Eu cred că eram singurul șef de secție care făcea hârtii în care scriam că nu ne asumăm răspunderea pentru riscul nosocomial dacă nu ne dau substanțe și dacă nu avem personal suficient.Cum aveți grijă ca pacienții care vin la Reanimare de pe alte secții să nu transmită bacteriile mai departe?
Am renovat reanimarea în 2012, am compartimentat și am făcut și boxe individuale, în așa fel încât să nu existe spații mai mari de trei pacienți. Încercăm să-i izolăm în astfel de spații. Și în cazul unui pacient care vine dintr-un alt spital sau dintr-o altă reanimare există riscul să aibă cel puțin colonizări cu germeni din serviciul respectiv și este safe să îl izolezi până când te convingi că este sau nu purtător de astfel de germeni.
Noi știm dintotdeauna. Infecțiile nosocomiale există în orice spital. Acolo unde există germeni, este un microclimat, mai ales în mediul de Terapie Intensivă, unde se și selectează tulipinile cele mai rezistente. Dacă concentrezi și utilizarea de antibiotice, microbii își selectează natural mecanisme de supraviețuire. De aceea epidemiologul este foarte important. El trebuie să cunoască toată această floră, să știe ADN-ul microbilor, ce mecanisme de rezistență dezvoltă, și în funcție de asta să adapteze schemele de antibioterapie.
Dacă dezinfectanții folosiți în spitale nu ar fi diluați, această floră ar putea fi ținută sub control?Dar, când această microfloră este expusă la concentrații reduse de dezinfectant, dezvoltă rezistență nu doar la antibiotice, ci și la soluțiile care ar trebui să le distrugă. Iar asta este probabil cea mai periculoasă specie de germeni care există și trebuie să facem ceva ce nu s-a mai făcut în România până acum: să testăm toți germenii multirezistenți, nu doar la antibiotice, ci și la dezinfectanții folosiți în spitale. Altfel, pacientul este expus iar la un risc suplimentar cu bună știință.
Ideea este să reduci la minim riscul ca pacientul fragil să fie expus la această floră. Eu am lucrat 25 de ani și nu am făcut nicio infecție nosocomială. Asta pentru că oamenii cu imunitatea scăzută sunt mai expuși acestui risc. Reducerea lui înseamnă dezinfecția tuturor suprafețelor cu o substanță care să îți garanteze că există un minim de mircrobi sau zero pe suprafețe, pe monitoare, pe fire, pe cearceaful de pat, nu mai spun pe pielea bolnavului și toate cavitățile. Partea de nursing intră în tratamentul pacientului critic ca un capitol mai important decât antibioticul pe care i-l dai.
Ține de exigența cu care asistenta șefă, medicul șef secție și medicul de gardă controlează personalul. Dar, odată cu dezinfectanții, s-a diluat și șansa ca nursingul să aibă efect, pentru că ne confruntăm cu o mare criză de resurse umane. Au plecat aproape 30 000 de medici și câteva zeci de mii de asistenți medicali. 2009 a venit cu blocarea posturilor în sistemul bugetar și asta a însemnat o altă tragedie: oameni puțini care au acoperit lipsa acestor zeci de mii. Fizic nu au timp să facă tot ce li se cere. Asta nu este însă o scuză, pentru că omul pe care l-ai lăsat și ai făcut rabat de la îngrijirile lui este un unul expus unor riscuri suplimentare.
Știați de posibilitatea ca dezinfectanții de la Spitalul Universitar să fie diluați?Citește și: De ce pleacă medicii rezidenți din România?
Nu mi-a trecut niciodată prin cap că în momentul în care deschizi un flacon sigilat din fabrică acolo ar putea să fie altceva decât ceea ce scrie pe etichetă. Poate te aștepți să fie un plus, minus 5%, dar la cantitate. Să fie concentrația alterată nu te aștepți niciodată.Care sunt măsurile care ar trebui luate în tratarea unui pacient la sectia ATI a Spitalului Universitar?
Cu proiectul de finanțare oferit în 2013 de către Ministerul Sănătății, la ATI poți să faci cam tot ce scrie la carte. Mai puțin cu elementele de purificare a aerului. Spitalele românești nu au sistemul de climatizare cerut de normele actuale, există niște aere condiționate de uz casnic. Și deși probele de aer nu au ieșit cu probleme majore, sigur ăsta nu este un mediu în care să ții pacienți arși.
Atunci de ce nu se investește în asta?Teoretic, epidemiologia nu presupune doar lupta împotriva bacteriilor, ci și o parte de prevenție. Cum stăm la această parte?
Există un raport românesc către Comisia Europeană, în care pe criteriile cerute de Organizația Mondială a Sănătății noi raportam că avem anual 60 000 de decese evitabile. Pe cauze medicale.Sigur, numărul real de decese este mai mare. Practic, pierdem un oraș de mărimea Sloboziei sau a Giurgiului în fiecare an, pe primul loc fiind cancerele de căi aeriene. O mai bună preveniție și depistare precoce pentru fiecare din aceste boli, oferirea unui tratament adecvat și aplicat la timp ar putea evita decesele și ar prelungi durata de viață.
Pentru că sistemul sanitar a intrat într-o disoluție de autoritate, mai ales profesională. Polul de putere a trecut în zona administrativă și în cea managerială și practic opiniile profesioniștilor nu s-au mai văzut. În fiecare spital, managerul a venit cu argumentul „nu sunt bani" și de aici s-a făcut rabat din ce în ce mai mult.Urmărește VICE pe FacebookMai citește despre medicină
România prematură: Am vorbit cu medicii care refuză să facă avorturi și cu pacienții refuzați
Cum vede viitoarea generație de medici legalizarea șpăgii
Oamenii care așteaptă să fie readuși la viață în viitor