De ce iubești așa mult shaorma, indiferent cât i-ar crește prețul? O anchetă

Dacă tot ai aflat cât costă shaorma în București, e timpul pentru întrebările cu adevărat grele: de ce îți place atât de mult? Și aici, desigur, nu-i vorba de una dintre acele shaorme proaste. Nu, zic de-alea pe care le accepți în sufletul tău și pe șolduri. Am cercetat.

Dacă ai mâncat vreodată niște felii subțiri de carne de miel sau alt animal, gătite lent pe o țepușă verticală și rulate în lipie cu salată și sosuri, probabil că ai mâncat asta de mai multe ori. Iar și iar. Aceasta e modesta shaorma.

Această mâncare stradală super populară își are originea în Imperiul Otoman, în secolul 18, iar numele îi vine de la termenul turcesc „çevirme”, care înseamnă „a întoarce”. Are deja mai multe variante, de la doner kebab german la gyros grecesc. Ambele implică rotirea cărnii pe o țepușă verticală, lipie, salate și sosuri, a explicat Sonal Ved, autoarea cărții „Tiffin”, o compilație de cinci sute de rețete indiene, și a volumului „Whose Samosa Is It Anyway”, care simplifică istoria mâncării indiene.

În varianta contemporană, mai multe straturi de felii de carne se învârt în fața unui grill, pe o axă fixă. În cele mai multe părți ale lumii, shaorma se vinde la tarabe improvizate sau camioane cu mâncare, ca gustare rapidă – unul dintre factorii care o fac atrăgătoare.

Popularitatea ei globală a ajuns atât de mare, încât până și franciza de supereroi Marvel a cedat farmecelor ei. În scena din megahitul Avengers din 2012, unul dintre filmele cu cel mai mari încasări din lume, toate cele șase personaje principale – Iron Man, Captain America, Thor, Hulk, Hawkeye și Black Widow – mănâncă shaorma după ce salvează lumea, în timp ce angajații restaurantului curăță mizeria post-apocaliptică.

E interesant că Robert Downey Jr a fost cel care a insistat ca scena să fie filmată și adăugată cu câteva zile înainte de lansarea filmului, iar Marvel a fost de acord că ar umaniza eroii. La scurt timp după lansarea filmului, vânzările de shaorma au crescut enorm în Statele Unite. Shaorma a apărut și în meniul Avengers Campus din Disneyland, care s-a deschis în 2021.

Ce explică popularitatea globală a shaormei? Estetica? Plăcerea de a vedea cum se rotește carnea și se prăjește treptat în fața grătarului încins? Faptul că se prepară rapid și o poți mânca din mers?

„Pe lângă faptul că folosește lipie, are și o estetică vizuală deosebită: fumul care iese de la carne, aroma, faptul că e gătită chiar în fața ta”, a explicat Gautam Mehrishi, chef la un hotel de lux din Mumbai. „În mod similar, oamenilor le place sunetul crocant de la paani puri (mâncare indiană) înainte să fie scufundată în apă de tamarind.”

Dacă ar trebui să mulțumim unei singure persoane pentru această mâncare delicioasă, Mehrishi spune că această persoană ar fi Iskender Efendi, care a rulat prima shaorma din lume în Turcia la sfârșitul anilor 1800. A adăugat că efectul shaormei asupra istoriei culinare a lumii e atât de mare, încât până și Mexicul a preluat o parte din procesul ei de preparare pentru taco.

„Kebabul vine de la popoare care călătoreau sau luptau. Era ușor de gătit, aveai nevoie doar de foc și sare. Dar bucătarii i-au adăugat propriile lor ingrediente – salată, roșii, iaurt și coriandru, ca să îl facă mai atractiv”, a zis Mehrishi. 

Carnea din shaorma poate fi de pui, miel sau vită, ba chiar și de capră sau curcan. Există, firesc, și variante vegetariane.

Shaorma are diverse variante și în restul lumii. Iskender Efendi probabil că se zvârcolește în mormânt dacă aude că există și shaorma vegană. În Taim, un restaurant mediteranean din New York și Washington, se servește chiar shaorma vegană cu conopidă, ceapă murată și sos de mango. Un deliciu super popular.

Indiferent de forma ei, dar și de interior, sigur te întrebi cum de și românii o îndrăgesc atât de mult. Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, fondator al site-ului de cultură gastronomică Biscuit.ro și lector la TASTE Culinary Business Academy, a explicat pentru VICE câteva lucruri de bază pe care să le știi.

La români, shaorma cea de toate zilele a venit „prin învăluire”. „A sosit în secolul al XIX-lea, cu micii neguțători de pe lângă ocârmuirea fanariotă venită de la Stambul; nu m-ar mira să aflăm că a venit și în bagajul studenților arabi din ‘80, în lada de zestre a căsătoriilor mixte. După care s-a făcut mare și a trecut la casa ei în micile shaormerii deschise de cetățenii turci și arabi investitori ai anilor ‘90 și până la marile lanțuri de shaormerii deținute de români azi”, a explicat Adriana.

Cât despre devenirea ei ca mâncare tradițională, Adriana spune că trebuie să fie mâncată de minimum trei generații consecutive ca să se întâmple asta. „Mâncarea nu trebuie să fie «locală» ca să joace un rol în bucătăria regională sau chiar națională. În food studies sunt amintite orașe sud-americane în care prezența unor lanțuri globale de fast-food a fost privită, așteptată și dorită ca markeri ai importanței regiunii în economia țării și sursă de mândrie regională.”

Te las pe final cu aceste gânduri ale Adrianei: „Poate că shaorma răspunde nevoii noastre de a avea câte ceva din toate, un platouaș care se consumă cu tot cu recipient.” Bucură-te de ea și alege-o cum vrei.